Prima zi a turului…a fost o zi superba , intr-un oras superb unde te simti ca un ‘pasa”…
Am ajuns in Bangkok pe o temperatura de 32 de grade, si parca dupa ore intregi de aer conditionat nu mi-a pasat ca am transpirat instantaneu si bucurindu-ma de caldura de afara , a inceput chiar sa-mi placa…in viata totul este cum gandesti, daca iei totul pozitiv o sa fi multumit cu ce-ti ofera viata, iar daca gandesti pesimist o sa ti se para totul negru si nu o sa te mai bucuri de nimic.
Nu am avut in cap decat 3 lucruri: un dus, haleala( multa si buna), si un masaj dublu( la picioare si general) , toate fara limita…
De la aeroport stiind unde trebuia sa ajung am luat autobuzul-expres si am simtit atmosfera specifica turistilor adevarati care stiu ce inseamna turismul, stiu ca in autobuz simti adevarata viata a metropolei si acolo afli, de la ceilalti turisti, cam tot ce te intereseaza despre orasul respectiv. Este un sistem tare bine organizat, platesti biletul( 3 euro) si apoi cativa ghizi( angajati de companie si care vorbesc engleza) te intreba unde vrei sa mergi si te predau soferului care, atentie!, isi aduce aminte de fiecare calator unde trebuie sa coboare( o memorie extraordinara). Nu sunt mai multi de 10-15 intr-un autobuz( nu sta nimeni in picioare), si drumul este mult mai placut decit cu taxi-ul! Nu o sa ma credeti dar ai mai mult confort, aer conditionat exista, si ce-I mai importanta ai cateva surse de informatie care-ti stau la dispozitie cu orice intrebare pe care o ai (majoritatea sunt turisti straini, majoritatea au mai fost de cel putin cateva ori in Bangkok si foarte putini iau bus-ul cand vin pentru prima oara aici din teama si mai mult din nestiinta) Timp de 45 de minute ( taxiul face mai mult) am stat de vorba cu un neamt casatorit cu o thailandeza care mi-a vandut multe ponturi despre viata din Thailanda si din cand in cand mai intervenea si una din cele doua japoneze care veneau cu mine la acelasi hotel-eu le-am convins!) Busul ne-a lasat chiar in fata hotelului si nu a durat mai mult de 5 minute si eram sub dus ( platisem rezervarea cu cardul prin internet)
Multi asociaza Thailanda cu femeile ( sex-turismul), pentru mine aceasta minunata tara inseamna papica buna, sucuri naturale proaspete, masaj ieftin si bun si mai presus de toate oameni calzi si zambitori care ar face orice sa te simti bine!.
Am mancat cat am putut fructe de mare la un restaurant din apropierea hotelului( eu le alegeam din apa si vedeam toata tehnologia de preparare - ca si cum iti comanzi o masina si urmaresti pe banda de asamblare pana este gata si apoi pleci cu ea), intr-o atmosfera relaxanta si cu o muzica care te imbia sa mananci pana crapi…desertul a constat intr-un shake( amestec) de fructe proaspete pe care deasemenea eu le-am ales dar numai in functie de culoare pentru ca alt criteriu de selectie nu ai ( multe habar nu ai ce sunt).
Cu burta plina am intrat intr-un salon de masaj si m-am “daruit” fetitelor care parca aveau niste maini de fier( v-am mai povestit , este vorba numai de tehnica si nicidecum de forta la masajul thai) si mi-au lucrat corpul de parca era din plastelina; o ora o fata la picioare si apoi alta la tot corpul…extraordinar m-am simtit dupa!!...oare bogatanii planetei au timp pentru asa o zi plina in care sa se dedice numai lor???...cred ca putini sunt aceia care se respecta!… nu trebuie sa ai bani pentru asta ci doar sa vrei!...
M-am plimbat apoi prin ploaie ( este sezonul ploios si ploua in fiecare zi ore intregi-nu este varf de sezon acum in Asia) zambindu-le fetitelor care vroiau sa ma agate, si urmarind un spectacolul unic al strazii pe care numai in Thailanda il poti savura!...
Gata cu relaxarea , de maine incepe actiunea si intr-adevar sunt pregatit pentru asta: nu mai am emotii dar ele au fost inlocuite cu nerabdarea de a ajunge in aceasta misterioasa tara!
Hai sa vedem unde aterizez maine!:
Tara se numeste “Uniunea Myanmar” are o populatie de 43 de milioane, o suprafata de 676ooo de km/2 si este una dintre cele mai sarace tari din lume( locul 150) cu un P.I.B –pe locuitor de 1600 de dolari.
Dupa eliberare de sub stapanirea Marii Britanii din anul 1947 au urmat 15 ani de adevarata democratie in care tara a progresat dar a urmat un puci militar , la putere venind generalul Bo Ne Win care opteaza pentru sistemul partidului socialist unic adoptand “Calea birmaneza spre socialism”. “Calea” respectiva a dus spre o inrautatire a situatiei economice a tarii si apoi spre indepartarea generalului de la putere de catre armata in anul 1988. Totodata opozantii politici ai regimului au fost arestati si astfel s-a nascut regimul militar care mai supravietuieste si astazi. La alegerile din mai 1990 , desi opozitia( Liga Nationala pt democratie, condusa de Aung San Suu Kyi) castiga detasat , acest regim refuza sa predea puterea si mai mult incepe repercusiuni la adresa opozitiei.Suu Kyi ( laureata a premiului Nobel pentru pace in 1991) este arestata la domiciliu multi ani , ultimul arest avand loc in 2003 ,dar aceasta reprezinta un simbol al luptei poporului birmanez pentru democratie….; pacat ca fara succes!...in 2004 SUA si Europa inaspresc sanctiunile impuse Myanmarului dar deasemenea fara succes…
Momentan economia este in curs de reabilitare dupa practicarea socialismului “ sui generis”( socialism a la Birmania) si are loc un proces prudent de privatizere a unitatilor industriale , concomitent cu promovarea-cu un succes moderat- a investitiilor straine. Principala ramura economica este agricultura care concentreaza inca 2/3 din populatia activa , contribuid cu 60% la PIB si asigura marea majoritate a exporturilor.
Ca o curiozitate in Myanmar se cultiva masiv macul, aceasta tara fiind cel mai mare producator mondial de opium( nu este deloc o lauda!) Pescuitul, zootehnia sunt deasemenea ramuri importante in economia Myanmarului. Este cel mai mare producator mondial de lemn de teck ,dispunand de un impresionant fond forestier( ½ din suprafata tarii este acoperita de padure, iar alta mare parte de savana) Clima tarii este tropicala, puternic influentata de musonul de vara, cu precipitatii foarte bogate. Budismul este religia a mai mult de 85% din locuitori urmata de crestinism, hinduism, islamism.
Capitala tarii ( unde sper eu sa aterizez maine) si-a schimbat denumirea de mai multe ori numindu-se pe rand: Dagon, Yangon,Okalapa,Rangoon si intr-un final a revenit la Yangon( in traducere , sfirsitul luptei)
Vreau sa subliniez ca nu stiu ce ma asteapta maine in Myanmar dar sa nu va speriati daca nu o sa mai scriu cateva zile deoarece se pare ca internetul este un lux acolo…eu sper ca o sa gasesc macar un”fir” de net prin care sa va trimit cate putin din ce scriu zilnic si sa va tin la curent cu ce fac eu pe acolo…
S-a facut deja 12 noaptea si afara pe terasa canta o formatie “live” ,e plin de turisti care stau cu un pahar de ceva in fata si, cred, se discuta(asta-i mai important pentru mine) despre tot ce este in luna si in cer….am plecat sa “ma bag si eu in seama”…
Ne auzim din Myanmar!...sper!!

In drum spre…

M-am imbarcat,adio emotii,a inceput aventura….Budapesta,…nu am stat nici macar o ora ,….nu am avut timp sa vad ultimele tendinte ale modei ochelarilor de soare, ceasurilor, bijuteriilor si a altor accesorii cu care imi delectez ochii in timpul plictisitoarelor asteptari intre avioane ; dar a fost mult mai bine , ma oboseste timpul pe care il petrec in aeroporturile de tranzit…no action!!...no fun!!(nu suport scriitorii care intercaleaza cuvinte ale altor limbi in textele romanesti dar acum suna bine!-scuze!) si m-am imbarcat iara….intr-un avion mare,mare cu multa lume din care majoritatea pleaca in vacanta( la Bangkok ce pot altceva sa faca?); am 10 ore la dispozitie sa va scriu ( de fapt dupa 2 ore ma lasa bateria, si la laptop… si la creier-este totusi miezul noptii!)

Parca sunt un copil care se bucura ca pleaca in vacanta ( mai tineti minte ce emotii aveam , copii fiind , stiind ca a doua zi ne vom arunca in apa mult asteptata a marii ,ca vom cauta scoici ,ca vom face castele de nisip si mai ales nu ne va batea nimeni la cap sa invatam ?!)…cred ca este corect sa se citeasca fara “parca”…J

Sunt incantat de destinatia aleasa ,insa am gresit-o cu timpul( cam putin ), simt ca nu-mi ajung cele doua saptamani si tara mi-as dori sa pot face ceva sa pot sa lungesc vacanta dar in acelasi timp sa opresc timpul in Romania….poate pierd avionul si-l iau la anu’…ma incurajati?...

Cateva detalii tehnice despre tur:

Am gasit un zbor ieftin cu Malev-ul ( liniile maghiare) ,numai 630 euro,pina la Bangkok unde raman o noapte si pe cuvint ca nu-mi pare rau ca voi gusta din nou din frumusetea si agitatia acestui oras plin de viata al Asiei. Din Bangkok plec in Myanmar cu avionul unei linii aeriane low-cost care ma costa doar 60 de euro si am avantajul ca pleaca dimineata si in mai putin de o ora sunt in Myanmar…doar daca este valabila viza pe care o am promisa de la Ministerul lor de Externe….hai sa va povestesc istoria cu viza!!

Am cautat pe site-ul de turism al Myanmarului cum sa obtin viza si unde sunt consulatele cele mai apropiate de unde pot sa o obtin; putine tari au relatii diplomatice cu aceasta tara datorita incalcarii de catre aceasta a drepturilor omului si nu este usor sa obtii viza….dar am citit ca pot sa o obtin printr-o agentie de turism, de acolo ,care poate sa aplice in numele meu si sa-mi rezolve o viza asa zisa “la sosire” adica sa-mi dea o scrisoare de acceptare pe care sa o prezint la imbarcarea in avion( toate liniile aeriene verifica inainte de imbarcare daca ai viza statului de destinatie, si daca ai nevoie de viza si nu o ai ,nu te imbarci) si apoi la frontiera sa-mi aplice viza . Am selectat o agentie care avea numele mai frumos si am trimis un e-mail. Raspuns prompt , da!, se poate ,dar dureaza 4 saptamani ; nu aveam timp ! Alta varianta sa incerc la ambasada in Bangkok dar si acolo putea sa dureze cateva zile si nu vroiam sa pierd timpul. Am hotarat sa insist la agentie si stiind cum este intr-o tara corupta( ca Romania!???...) am aruncat “pastila “ ca dau o recompensa daca poate rezolva in maxim 2 saptamani…ghiciti raspunsul!?....Bingo!...am “visa on arrival form” ( viza la sosire) si pe langa asta ma asteapta si Mie-Mie( asa o cheama pe gagica de la agentie) personal la aeroport sa imi ureze un “sincer” bun venit si sa-mi faca o introducere in aceasta misterioasa tara…Dar in aceste doua saptamani m-a intrebat de doua ori daca sunt jurnalist, daca am de gand sa scriu ceva despre aceasta tara si daca am alt scop decit cel turistic pentru a vizita aceasta tara….nu-mi place sa mint dar…imi place sa vizitez!

Daca as fii ales zborul direct in Myanmar costa peste 1000 de euro iar din Myanmar nu stiam cu ce sa plec mai departe; sunt baiat destept nu? ( nu are nici o legatura, e doar experienta!)

Inainte de a pleca am avut o saptamana grea, o expozitie in care 4 zile am stat la stand vorbind cu diversi oameni( cunoscuti sau mai putin cunoscuti) in special despre partea mea profesionala dar nu uitam niciodata sa le reamintesc tuturor …www.costinblog….. sper cat mai multi sa-mi fi ascultat sfatul si sa mergem impreuna mai departe….

Avand cateva clipe libere in timpul expozitiei si plictisindu-ma la un moment dat ,am hotarat sa dau o tura prin celelalte standuri pentru a vedea ce mai este nou la concurenta si ce a mai aparut pe piata; la un stand in care erau reviste de specialitate( constructii si instalatii) am gasit si cateva reviste de calatorie de a caror titlu nu mai auzisem pana atunci: “Clever-Travel”( calatorie inteligenta) – nu stiu ce legatura aveau cu standul respectiv si mai ales cu expozitia de constructii si instalatii dar cred ca Cineva le-a adus acolo...si pentru mine.Nu ratez revistele de calatorie niciodata cand le gasesc si nici de data asta nu am vrut sa fac exceptie si am cumparat toate numerele( nu erau decat 4 , revista aparand de putin timp)

In general revistele de calatorii si vacante sunt pline de articole de promovare ale diverselor agentii de turism, multe reclame si doar cateva articole merita sa fie citite; ma gandeam ca este o revista la fel si speram sa gasesc ceva interesant de citit si in ele. Prima pagina din primul numar m-a captivat si am inceput sa tremur citind un articol ( era in engleza, si nu stiu de ce?) care indemna cititorul sa calatoreasca ca un “vagabond”. Nu exista un cuvint mai potrivit pentru a-mi caracteriza stilul de calatorie incepand din 1990 si pana astazi( cu mici exceptii) – majoritatea calatoriilor le-am facut intr-adevar ca un vagabond!! Parca ma vedeam pe mine! Te indeamna sa mergi in locuri in care nici nu ai visat sa calatoresti, sa gusti din mancarea locala, sa te bucuri de orice lucru diferit si neasteptat si sa-l iei asa cum este el, sa incerci cat mai multe fara sa astepti nimic , sa fie o aventura din momentul in care pleci pana in momentul in care te intorci!

“Forget about what yoy left behind, sit back, relax and enjoy the journey!See how diverse this world of ours is! Don’t be shy! Go and party with the locals! Get out there ! See world! Travel like a vagabond!” ( uita de ce lasi in urma , aseaza-te pe spate, relaxeaza-te si bucura-te de calatorie! Priveste ce lume diversa avem! Nu fii rusinos!Du-te si petrece cu localnicii!porneste, viziteaza lumea, calatoreste ca un vagabond!

And don’t forget, this wonderful world is out there for everyone to enjoy, so keep it clean and don’t mess it up! See it, enjoy it, and take home the memories and a picture!( si nu uita aceasta lume este acolo pentru toata lumea, pastreaz-o curata, nu o “da in bara”, priveste-o, bucurate de ea si adu acasa amintiri si …”o poza”….

M-a prins revista !am citit si din celelalte numere si am ajuns la concluzia: Cea mai buna revista de specialitate!

Si stiti ce are in plus fata de celelalte ? SUFLET!. Cineva acolo pune suflet in ce face si nu are cum sa nu aiba succes! Il suspectez pe redactorul sef Razvan Marc care cred ca este locomotiva acestei reviste . Il simt aproape de mine , “parca il cunosc ,avand acelasi hobby, aceiasi pasiune, calatoriile” ( cum frumos motto si-a ales). Mi-as dori intr-o zi sa “vagabondam” impreuna in locuri in care nu am mai fost niciodata niciunul din noi , si-mi imaginez cate am putea sa vorbim si cate experiente am impartasi…. cred ca totusi …”cu o floare nu se face primavara” si intrega echipa isi face datoria cum trebuie! Cinste lor ! ….si felicitari!!....si nu uitati sa intrebati la chioscuri de revista“CLEVER-TRAVEL”- o sa va dau si site-ul revistei dar acum sunt in avion, nu-l am si nu mi-l mai amintesc.

Curand ma lasa ambele baterii si apoi…nani !..ce bine se doarme la 11000 de metri!...ma astepta un tur in forta!!...pe maine din Bangkok!....

Introducere la un tur cam ciudat….
Iata ca nu a trecut mult timp si am reusit sa ma tin de cuvant si sa ne reantalnim pentru a “gusta” din nou impreuna din inegalabila si fascinanta Asie. Nu voi incerca sa aduc aceasta lume la picioarele voastre, ci sa va aduc pe voi, cu gandul ,in mijlocul unor civilizatii si a unor taramuri mult diferite de cele in care traim. Imi voi da toata silinta pentru a nu va dezamagi si a pastra multimea de cititori pe care i-am castigat in decursul a trei turnee ,si chiar mai mult imi propun sa-mi maresc considerabil numarul cititorilor fideli si interactivi….deci nu uitati , prieteni, rude, vecini, colegi de serviciu, dusmani :-), tuturor recomandati-le www.costinblog.blogspot.com ; sper sa va multumeasca !!!, iar voi sa fiti mandri ca ati facut-o.Sa nu uitati adresa mea de mail: costinelstef@yahoo.com unde imi puteti scrie parerile, sugestiile , unde ma puteti intreba orice doriti iar eu va promit ca in limita timpului liber voi incerca sa raspund cu promtitudine la toate mesajele.
Inainte de a face cunostinta cu locurile in care vom merge impreuna sa va spun cit de simplu a fost sa aleg aceasta destinatie. Am selectat citeva grupuri de tari care mi s-au parut interesante de vizitat si le-am pus pe hirtie:
1.Australia, si ca rezerva Noua Zeelanda
2.Africa: Botswana, Kenya, Tanzania
3.America de Sud:Chile. Argentina,Uruguay
4.Asia:Vietnam, Cambodgia,Laos
apoi am inceput sa vad care din ele ma “accepta” numai 2 saptamani ,timpul maxim alocat -pentru aceasta perioada….si prin eliminare a ramas ...destinatia actuala: Vietnam,Cambodgia,Laos.
Uitindu-ma pe harta am vazut o tara mare pe care scria “Myanmar” si cum mai auzisem de numele acesta( in timpul precedentelor excursii prin Asia) dar nu avusesem timp atunci sa ma interesez de ea am luat Atlasul statelor si am deschis plin de curiozitate la “Myanmar”….surpriza, surpriza!...am descoperit ca este fosta Birmanie care incepind de acum citiva ani(1989) ,de cind la putere este o junta militara , si-a schimbat numele oficial in “Uniunea Myanmar”. Ce am citit m-a lasat cu gura cascata: tara condusa de o dictatura militara, nimeni nu misca!, una dintre cele mai sarace tari din lume datorita izolarii impuse de majoritatea tarilor din lume impotriva guvernarii militare care nu respecta nici un drept al omului(un etalon al democratiei-aici democratie =“0”), si multe alte curiozitati pe care sper ca impreuna sa le confirmam sau infirmam. Toate m-au facut sa declar aceasta tara “Cea mai misterioasa tara a Asiei”, si cum stiti ca-mi plac provocarile am hotarit: trebuie sa ajung in acest loc misterios!!!....la momentul potrivit va voi povesti toata istoria cu obtinerea vizei( pe care inca nu o am in pasaport… dar mi-au promis-o!). In aceasta tara nu au voie sa intre jurnalistii straini , nu este indicat sa intri in vorba cu localnicii, nu exista telefonie mobila,nu exista internet, toate telefoanele fixe sunt ascultate( or avea translator in romana?),nu ai voie sa faci poze decit la obiectivele turistice, nu ai voie sa intri cu laptop in tara(il lasi la aeroport si il recuperezi-poate!- la plecare) dar…este una din cele mai sigure tari din lume la capitolul criminalitate,furturi,excrocherii, deoarece populatia traieste intr-o teroare permanenta pt a nu fi impuscati de autoritati…Curios este ca turistii nu se prea inghesuie sa ajunga aici desi se spune ca daca respecti cateva reguli de baza nu ai de ce sa te temi ca strain…Daca voi fi arestat , mama va initia o campanie si va rog sa semnati ptr eliberarea mea:-)….ca Basescu nu ma mai poate ajuta….Mai aveti cateva zile rabdare?...eu abia astept sa ajung!...sper sa nu astept sa plec de acolo cat mai repede!
Intrebarea standard a tuturor prietenilor ,care aflau unde plec, este “nu iti este frica?”
O sa repet ce am raspuns tuturor acelora care m-au intrebat : In afara de Dumnezeu mie nu mi-e frica de nimic!-si adaug , pt a nu fi rau inteles, de nimic care mi-ar putea face rau ; cunosc sentimentul fricii ,ca orice om ,dar nu la nivelul ca as putea sa patesc ceva intr-una din calatoriile mele( daca este sa se intample, se intampla oriunde!! ) A!, si mi-e frica sa nu fie un tur nereusit, mi-e frica sa nu va dezamagesc, mi-e frica de ce o sa gasesc la firma cand ma intorc :-) si credeti-ma am multe alte temeri!….dar NU ca mi se va intimpla ceva RAU!! , astept sa mi se intample ,dar ceva BUN!
Iar cine ma cunoaste stie ca lipsa fricii este compensata de emotiile pe care cu greu le pot stapinii inaintea oricarui eveniment la care iau parte….emotii care dispar in clipa in care am “intrat”. La examenele (academice) pe care le-am dat si la care invatam( am mai si invatat!) inainte de examen ,datorita emotiilor, uitam tot si vroiam de multe ori sa plec, dar ciudat ,in clipa in care, proful( ce bine suna!) punea subiectele pe tabla , scapam de emotii si imi revenea toata memoria; asa se intimpla si cu calatoriile, pina plec emotiile cresc progresiv, dar in clipa in care sunt in avion am uitat de ele si ma focalizez pe altceva( socializez cu vecinii de scaun,frumoasele insotitoarele de bord:-),etc)
Sa trec mai departe ,“Vietnamul”- cred ca oricine asociaza aceasta tara cu razboiul, crime, cruzime, dar oare voi mai gasi asa ceva acolo? ….vom vedea!!!...
Cambodgia!....ce frumos suna!!!....dar vom vedea cum “suna” din ea!!!!
Laos!....aici este inca razboi civil si ca sa va dovedesc ca nu o “caut cu lumanarea” vreau sa va spun ca voi hotari la fata locului daca o voi vizita sau nu…vedeti nu sunt chiar atat de inconstient?!...
A!, si apropo de inconstienta, m-am hotarat la vara sa ma duc cateva zile la Moscova si sa ma “dau” cu MIG-ul !!!!....nu cred ca voi putea scrie pe laptop “live” din avion :-),dar va voi scrie ce am simtit( daca voi simti ceva la 3000 de km pe ora!)…Karl( unul ca mine, care a facut-o) mi-a spus ca este ceva “DE VIS” si asa o experienta trebuie sa o ai inainte de a avea copii pt ca dupa nu mai ai curaj!...credeti ca la vara ma va opri ceva!??...numai sa nu afle mama!!...
Citiva “cititori”(numai 2!) m-au rugat sa pun mai multe poze pe blog pentru ca ei nu au timp si isi pierd rabdarea daca citesc tot ce scriu eu, si pentru ei este mai interesant sa vada poze…pentru ei si pentru toti promit ca incerc sa maresc numarul de poze si sa le aleg pe cele mai semnificative….ce nu face eu pentru voi!?..
…Iar cele 4 destinatii de mai sus… sunt pt acest an!....inca nu stiu ordinea si perioada!...probabil ca va urma America de Sud….
Vreau sa inchei aceasta introducere cu un citat spus de Kennedy ,cu care sunt perfect deacord ,si la care voi mai reveni….
“VIATA SE MASOARA IN CLIPE, NU IN ANI”

IN CURAND.....