Inainte de a va povesti ultima zi si ultimele aventuri in Laos , sa va povestesc cate ceva despre localnici, despre laosieni.

Pot sa spun fara sa gresesc ca sunt puturosi ….si nu este o jignire pentru ei , asa au fost ei educati, asa ,probabil, au fost din mosi-stramosi , si , mai mult decat sigur, asa vor ramane mult timp. Si acum , ca sa va explic de ce nu este o jignire aceasta afirmatie o sa ma justific:

Am citit undeva , ca lenea lor vine dintr-o ramura a credintei budhiste –Theravada, si multi sunt adeptii acestei teorii: Nu trebuie sa te agiti prea mult ( si nici sa muncesti)  pentru ca iti deranjezi karma…daca te stresezi, iti strici karma….daca muncesti prea mult – la fel…deci, karma este cea care iti ghideaza viata si tu nu ai voie sa o perturbi ….degeaba muncesti, inveti, te rogi, faci fapte bune,  karma este cea care decide cat succes ai in viata! 

Am invatat in decursul calatoriilor mele , sa accept unele lucruri asa cum sunt…fara sa judec, critic, intervin…pur si simplu asa sunt lucrurile si, imi place sau nu,  trebuie sa le iau ca atare; aici, la fel am facut! M-a deranjat mizeria de la hoteluri, viteza cu care lucrau localnicii ,in ceea ce ne privea-la servitul mesei, cand ii rugam ceva, cand faceau ceva pentru noi- m-a deranjat ca ii vedeam ca stau pe hamace si toata ziua se odihnesc ( sau lenevesc …ca nu aveau de ce sa se odihneasca )  , dar , am acceptat ca au un mod de gandire( si actiune) diferit de al nostru( al meu) .

Am mai observat in calatoriile mele prin lume, ca popoarele cu care natura a fost mai darnica ( care se afla la tropice, cu o clima blanda, resurse naturale bogate, etc), sunt popoare puturoase si nu sunt obisnuite sa munceasca din greu ; o explicatie ar fi ca nu au fost obisnuite sa o faca… nu trebuie sa faca provizii pentru iarna, nu trebuie sa se ingrijeasca sa-si faca o casa, sa-si cumpere haine groase, lemne pentru iarna,  etc ….traind intr-o tara la tropice, natura (cu un pic de efort din partea ta)  iti ofera de toate – mancare tot timpul anului ( deci nu trebuie sa faci provizii), hrana pentru animale, apa, nu ai nevoie de casa ci doar de un acoperis …am  citit  ca poti trai ani de zile  mancand numai nuci de cocos …iar acestea sunt din abundenta peste tot in zone tropicale. Daca facem o comparatie cu popoarele nordice, ele avand atatea vicisitudini- au fost invatate sa munceasca, sa stranga, sa “construiasca”ceva si …se vede…Norvegia, Finlanda, Suedia, sunt in fruntea tarilor la bunastarea locuitorilor .Ar fi o explicatie…

Alte pareri spun ca sunt lenesi datorita caldurii…si asta ar fi o explicatie…la 40 de grade nici sa stai nu poti….dar sa si muncesti!.

Este o vorba prin Asia: “Vietnamezii planteaza orezul, cambodgienii se uita cum creste orezul, laotienii asculta cum creste orezul”…

In Laos , conditiile meteo permit ca pamantul sa produca 2-3 recolte de orez ( vietnamezii scot 3 recolte) …niciodata laotienii nu vor munci pamantul de 2 ori intr-un an...lor le ajunge orezul dintr-o cultura.

Trecem la ceva pentru care merita sa vii special in Asia:

Mancarea traditional din Laos este alcatuita din: orez, orez si orez…adica supele sunt in general cu paste de orez, felul 2 cu siguranta are ceva de orez, iar ca desert, poti intalni des orez ( cu ceva dulce)…totusi, pe langa orez cele mai bune feluri pentru noi erau fructele… multe , bune, ieftine, proaspete, racoritoare , la tot pasul…ne-am umflat ( si la propriu si la figurat ) zilnic stomacul cu ele.

Este orezul o mancare prezenta la fiecare masa, dar sa stiti ca o sa gasiti si altceva aici; in primul rand in Asia nu se pune problema sa nu gasesti mancare – la orice colt de strada( in unele zone din metru in metru) exista bucatarii cu bunatati. In cele 4 state vecine-Thailanda, Cambodgia,Vietnam si Laos cred ca se mananca carne cat in intrega Europa ; peste tot( mai ales pe strada la bucatarii ambulante) poti gasi pui ( la gratar sau prajit) , fructe de mare, carne de porc, vita, ciudatenii gen lacuste si viermi de matase, peste de toate marimile si felurile…. in Laos am vazut boboci de rata si gasca cu tot cu cioc prajiti si infipti ( sau mai bine spus cracanati) pe un bat de bambus…e o imagine ciudata si nici unul din noi nu a incercat.

Pentru noi , cele mai bune feluri de mancare au fost fructele…si apoi am descoperit “sticky rice”- un orez care se lipeste si il poti manca ca o paine – poti sa-l inmoi in sos, sa-l mananci gol, cu ceva dulce ….e ceva ce nu am mai vazut pana acum si ne-a placut…o sa iau cateva kilograme si in Romania si o sa invit cititorii blogului meu la o masa mare la Rasnov!!...dar sa stiti ca pe ratustele mele nu le “pun la bataie”

Ultima zi in Laos:

Toate agentiile de turism ( de fapt nu sunt doar de turism pentru ca vand de toate , inchiriaza de toate si intermediaza de toate) vand bilete peste tot in zona : un bilet pana la Siam Reap( in Cambodgia) costa 40 de dolari aici; stiam ca daca cumparam pe bucati iese mult mai ieftin pentru ca aici toti isi pun in plus cand intermediaza ceva , deci am hotarat sa plecam pe cont propriu si sa luam bilete pe loc:

 La ora 8 am parasit insula si am plecat cu barca la Nakasang ( pe continent ) , de aici am luat 2 motociclete cu atas si 20 de kilometrii ( pana la frontiera cu Cambodgia)  am mers ca  in filmele vechi si mute- un localnic pe motor si intr-un atas inca 2 europeni cu 2 bagaje mari si 2 mici…eram haiosi !

Proprietarul motocicletei cu atas , ne-a agatat si intrebat daca mergem la frontiera, am negociat pretul ( vreo 2 dolari) si cand a vazut ca suntem 4 plus bagaje s-a blocat….s-a deblocat rapid si a rezolvat problema: a luat alta motocicleta de la vecin , si-a chemat sotia, a pus-o sa conduca motocicleta si sa-l urmeze . Problema mare era ca sotia nu stia sa conduca o motocicleta…si cei care au nimerit cu sotia novice eram eu si Dana…va dati seama ce ochi am facut cand am vazut ca ii explica cum sa porneasca de pe loc si sa schimbe vitezele…noroc ca 20 de kilometri nu am intalnit mai de loc masini…

La frontiera ne-a lasat la cateva sute de metri de cladire, pentru ca ii era frica de politie; se pare ca in Laos este un monopol al transportului- numai firmele de transport  pot sa faca asta , nu este ca in alte state din Asia unde gasesti masina oriunde.

Am trecut frontiera fara probleme, am luat rapid viza de Cambodgia si apoi am inceput sa cautam transport spre Siam Reap…aici a inceput aventura!...asta va povestesc maine, dar astazi haideti sa tragem cateva concluzii despre Laos:

Daca cineva ma intreaba daca mi-a placut in Laos , raspunsul vine automat : mi-a placut, dar a doua oara nu as mai merge …tara are o natura superba , este ieftin( cum imi place mie) , are mancare buna, raman cu amintiri placute, experiente unice, am aflat lucruri noi, dar…of, de ce incep tarile sa se strice cand incep sa vina turistii si se dezvolta turismul  ?… dupa un boom in turism , sunt cativa ani in care localnicii sunt lacomi, incearca sa fraiereasca turistii, sa faca bani din orice –rapid si prin orice mijloace-  dar apoi totul se aseaza, intervine concurenta si localnicii invata sa faca turism ( si mai intervin si strainii care vin, se stabilesc,   investesc si incep sa-I educe pe localnici in afacerile din turism). In Laos avem ambele timpuri : in zonele populate masiv de turisti ( Vang Vieng, Luang Prabang, insulele Don) totul este super, dar sunt si zone mai virgine unde turistul e vazut ca o vaca de muls…asta s-a intamplat si in Romania acum 10-20 de ani…mai tineti minte ce pateau strainii in aeroport , garile feroviare sau la frontiera? …erau prada sigura a soferilor de taxi, a bisnitarilor si a smecherilor…acum totul s-a schimbat …in Romania…sper! J

In Laos( in intreaga tara)  urmeaza sa se aseze lucrurile si probabil ca in cativa ani totul va fi concurential si ok!