Qatar airlines- liniile aeriene ale statului Qatar- ne-au dus in conditii superioare  in capitala Thailandei;  dupa o scurta escala in Doha, unde te impresioneaza modernul aeroport , am ajuns dimineata la ora 7 in Bangkok….afara 35 de grade- dar era sa ne intoarcem la frigul din Romania .

Stiam de ceva timp ca Thailanda a introdus pentru romani “visa on arrival”- adica poti sa-ti iei viza direct pe aeroport, dar nu ne-am interesat care sunt conditiile : cea mai importanta este ca durata de sedere ( dovedita prin biletul de intoarcere) sa nu fie mai mare de 15 zile . Era sa facem infarct cand am citit asta ,  stiind ca noi eram plecati 17 zile …dar calculate din momentul in care intram in Thailanda si pana parasim tara erau exact 15 zile( 2 zile erau pe drum) …la fix …o zi daca aveam mai mult nu ne dadeau visa si ne trimiteau acasa …la frig !

Atentie pentru cine vrea sa merga in Thailanda mai mult de 2 saptamani – trebuie sa ia viza de la ambasada din Bucuresti !

Dupa vreo 2 ore de completat formulare si asteptat la coada , inconjurati de indieni – ei mai sunt cei care au “visa on arrival” –am iesit fericiti din aeroport , am luat metroul pana in centrul orasului ( cea mai buna, ieftina si rapida, modalitate de a ajunge oriunde in Bangkok) , iar de acolo am luat un taxi, ( vreo 2 dolari) pana la hotel ; un dus rapid, schimbat haine subtiri, slapi in picioare  si am iesit sa revad ( sau sa re-simt, re-miros, re-aud) orasul asta fascinant….la fel ca acum cativa ani : aglomerat , plin de viata, haotic, cu mancare peste tot , magazine, tarabe, turisti, saloane de masaj ( chiar si pe strada) si o atmosfera de carnaval in plina desfasurare. Le-am testat iar pe toate (inclusiv mancarea), la ora 9 seara eram in pat si pana dimineata an dormit cu totii neintorsi cu gandul la ziua care urma din nou in Bangkok .

Secretul pentru a intra rapid in fusul orar al orasului in care aterizezi este sa rezisti fara sa te culci pana la ora locala de culcare , atunci o sa adormi cu siguranta rapid , si chiar daca te vei trezi mai devreme , ziua urmatoare va fi una aproape normala.

 Ziua a doua in Bangkok am inceput-o dimineata devreme  , programand o vizita la piata pe apa( floating market), apoi masaj, papa, shopping si relaxare  …seara aveam tren ( la vagon de dormit) spre Vientiane( capitala statului Laos) .

Desi am fost de 4 ori in Bangkok, tot am mai descoperit lucruri noi si orasul mereu cred ca va mai  avea ceva de aratat; am dat de  strazi noi, la fel de atractive ca si Kao-San, am descoperit mancare noua, magazine noi, lucruri noi, am testat  fructe pe care nu le gustasem niciodata , mi-am bagat picioarele in apa cu pesti care te muscau si-ti curatat “pielea moarta”( superb ! ...desi la inceput e ciudat si te gadila... :-) ) , si m-am bucurat din nou de acest oras care nu doarme niciodata si care te farmeca   mereu si la orice ora.

Am luat masa la o terasa draguta, ne-a servit o chelnerita la fel de draguta, dar cand ne-a intrebat cu o voce mai groasa ce dorim , am realizat cu totii ca era…un el…travestit !....

Am gasit un hotel interesant, am intrebat receptionera daca ne poate arata o camera (vroiam sa rezervam pentru ultima noapte cand vom pleca tot din Bangkok) , si , pe o voce pitigaiata, dar mai groasa, ne-a raspuns ca nu sunt camera…pentru noi ( uitandu-se la mine si Dana) ….am concluzionat ca fenomenul travestitilor a luat amploare…sau este la fel dar  nimeni nu se mai ascunde .

Am vizitat rapid si cateva obiective turistice( temple, palate) si ziua  frumoasa a luat sfarsit cu imbarcarea in trenul spre Laos …nu voi insista cu Bangkok-ul , este un oras pe care l-am descris acum cativa ani, si nu pot decat sa repet ca merita vizitat oricand.

Trenul spre Laos ne-a dezamagit, ne asteptam ca la clasa intaia sa avem mai multe facilitati si sa fie mai curat …din nou a trebuit sa-mi repet ( mie in primul rand –si apoi  si celorlalti) ca intr-o calatorie nu trebuie sa pleci cu asteptari mari,  ci mai bine  sa te bucuri ca ai prilejul sa fii acolo( multi si-ar dori sa fie in acest loc si nu ar comenta cu siguranta ca trenul e murdar, nu-ti da mancare, nu are dus curat…etc). Peste cateva ore aveam sa intram in Laos, o tara de care auzisem numai de bine si acest gand m-a facut sa adorm profund  in vagonul care se legana cu zgomot specific pe sinele de tren thailandeze .