Cu sufletele incarcate de spiritualitate, un pic mai toleranti unii cu ceilalti, am plecat din Lumbini spre o noua destinatie de “must see” in Nepal – parcul national Chitwan situat in campia sudica Terai. Fiind inca terorizati de circulatia si timpul lung facut de autobuze in Nepal, am hotarat sa inchiriem o masina cu sofer care sa ne scurteze cel putin cu o ora drumul. Este o buna  varianta sa vizitezi Nepalul cu masina inchiriata (neaparat cu sofer) iar pretul nu depaseste 80 dolari pe zi. Nici de acest sofer nu am fost prea multumiti – cred ca toti soferii din Nepal au aceasi “scoala” auto, la fel de riscant depasesc cand vad ca vine o alta masina din fata, iar in loc sa franeze ei accelereaza si evita coliziunea in ultimul moment facandu-i pe turistii din masina sa incremeneasca de multe ori; si daca mai pui ca din cand in cand pe soselele nepaleze vezi accidente destul de grave (noi am vazut 3-4 pe zi), cu masini cazute in prapastie, orice turist concluzioneaza ca circulatia in Nepal este una dntre cele mai periculoase din lume.

Cel putin dintr-un singur motiv pe soselele din Nepal nu te plictisesti deoarece pe toate camioanele si autobuzele locale vezi propozitii haioase, nepalezii sunt foarte inventivi la combinatiile de culori vii si de asemenea la textele incurajatoare. Cateva din ele te fac sa te amuzi copios in timp ce genunchii iti tremura ca te apropi prea mult de camion sau de parapetul subtire de deasupra prapastiei: “One mistake, game over” , “No drive long life” , “No drive, better wife” , “See you later” , “Playboy” , “King of road” …

Exista un mare avantaj cand ai masina inchiriata pentru ca poti sa opresti cand vrei, unde vrei, sa stai cat vrei intr-un loc care iti place si bineinteles ajungi mai repede la destinatie. Langa Lumbini exista un loc sfant numit Ramagrama unde se afla o stupa din pamant care se spune ca adaposteste una din cele opt parti ale moastelor lui Buddha. Este un loc mai putin cunoscut de turisti, dar datorita masinii noi am ajuns la aceea stupa unde nu era nici tipenie de turist; trebuie sa te abati cativa km de la drumul principal si doar turistii cu masini inchiriate ajung acolo.

Seara la ora 6 am ajuns in satul Sauraha, un sat plin de hoteluri, pensiuni, lodge-uri, majoritatea botezate cu nume de animale si de unde se organizeaza excursii in parcul national Chitwan. Cu ceva timp inainte  iti dai seama ca te apropi de jungla deoarece in trafic apar alte primejdii…dromaderi si elefanti. Se pare ca aici ca si in India elefantii au voie pe sosea. Lodge-ul nostru este la cateva sute de metri de centru, are o gradina frumoasa, camere curate si un personal binevoitor si ospitalier…si camera costa 6 dolari…

Si aici (ca peste tot in Nepal) curentul este distribuit cu ratie si doar cateva ore pe zi il ai la discretie. In orele de varf, 17-21, majoritatea hotelurilor, magazinelor, restaurantelor au generator propriu si circuit electric separat  doar pentru lumina iar prizele nu pot fi folosite pentru a incarca bateriile telefoanelor, laptopurilor sau a altor aparate care trebuiesc reincarcate de turisti.  

In parcul national Chitwan majoritatea turistilor vin pentru a face safari in jungla, dar se pot face si alte activitati precum raftingul, canoe, plimbarile pe jos, echitatie, plimbarile cu elefantul sau pur si simplu sa vii sa te relaxezi si sa mananci bine la zeci de restaurant din sat. Maine va povestesc despre centru de crestere si inmultire al elefantilor aflat langa satul turistic, despre tura de safari cu jeep-ul in jungla si ce sa faceti daca ajungeti aici.