Azi voi vorbi mai putin despre intinerariul meu si ma voi focaliza asupra istoriei, culturii si vietii sociale a poporului si a tarii a carui oaspeti suntem.
La ora 8 dimineata ne-am trezit cu adevarat dupa baia din ocean si micul dejun de la ineditul si unicul hostel la care am dormit in tren; imaginati-va ca micul dejun era inclus in pret!...mic dejun stil bufet…incredibil !...este un loc deosebit si care-i face pe toti turistii care ajung aici fericiti…mi-as fi dorit sa mai stam o zi in acest paradis , dar Africa de Sud este o tara mare si cu siguranta mai are multe sa sa ne ofere…
Am urmat autostrada N2 , ne-am oprit oriunde ni s-a parut mai interesant , am vizitat cateva parcuri naturale, ne-am plimbat prin padure, am intrat in cateva orasele dragute si seara ne-am hotarat sa o petrecem intr-un loc situat in parcul national Tsitsikamma. Suntem intr-un hostel superb, foarte curat , in mijlocul naturii si care are o curte imensa, cu o gradina plina de flori si ingrijita in jurul casei si 5 corturi unde se poate deasemenea dormi www.tsitsikammabackpackers.co.za ; noi am preferat sa dormim intr-o camera toti trei , deoarece se inorase afara si nu vroiam noi aventuri in noapte ( le avem destul in timpul zilei). Am plecat sa cumparam ceva de mancare in satul situat in apropiere si ne-am trezit in mijlocul unui cartier de negri; afara nu se intunecase inca si am hotarat sa intram intr-o alimentara de-a lor, sa cumparam mancare pe care s-o preparam in bucataria hostelului. O experienta pe care nu o regretam , pentru ca am descoperit niste oameni foarte calzi, primitori, curiosi, dornici sa comunice cu noi si care nu au inspirat nici o clipa teama sau vreo amenintare; am stat aproape 30 de minute acolo alegand mancare, magazinul se umpluse de curiosi veniti sa vada ce albi au avut curajul sa le treaca pragul, am facut poze cu ei, am vorbit diverse subiecte( vanzatorul era din Somalia si se refugiase aici) si in final am platit 10 euro pentru 3 plase pline cu mancare…toata mancarea era proaspata si la mai putin de jumatate de pret fata de magazinele de unde am cumparat pana acum( rosiile , ceapa, cartofii, merele ,perele, cu siguranta ca erau naturale deoarece erau fara “aspect comercial” dar aveau gust adevarat de fructe si legume); iar comunicarea deschisa intre noi si ei a facut ca toti sa fim bucurosi de intalnire…de-a lungul celor cateva zile care au trecut, am mai oprit sa intrebam localnici negri despre vreo destinatie si au fost toti foarte amabili si n-am simtit ca ar fi vreo amenintare pentru noi…cat de mult conteaza prejudecata in viata!....am venit aici cu ideea ca negrii sunt periculosi( si probabil ca sunt SI negrii periculosi) dar i-am gasit pe majoritatea ca fiind oameni normali, primitori si gata oricand sa te ajute!
La bucataria hostelului, in timp ce ne preparam cina, am intalnit cativa englezi care lucreaza ca voluntari in Cape Town( acum erau in vacanta) pentru orfelinatele de acolo si care acum cativa ani voluntariasera si in Romania tot pentru orfelinate si care isi mai aduceau aminte si cateva cuvinte romanesti; ne-am imprietenit repede cu lumea de aici, o lume a turistilor dornici sa cunoasca adevarata tara pe care o viziteaza nu hotelurile de 5 stele care sunt la fel in oricare parte a lumii…administratorul hostelului a spus ca suntem primii romani veniti aici si ne-a rugat sa infigem un ac in harta bucurandu-se ca a avut oaspeti si dintr-o tara de care nu auzise.
Nu am decat cuvinte de lauda la adresa tarii ( peisaje de poveste, plaje de basm, infrastructura moderna,) , a localnicilor, a vremii si pana acum totul este la superlativ…. si pot spune(aici o spun din pacate) ca si hackherii sunt la acelasi nivel de superioritate ca si tara…
Un pic de istorie pentru a intelege mai usor viata , cultura si obiceiurile localnicilor …
Primii locuitori ai Africii de Sud au fost bosimanii si hotentotii care au fost asimilati sau au fugit datorita invaziei triburilor “bantu” (venite dinspre nord) si care in secolul al X-lea s-au stabilit pe platourile si campiile litorale din est ,unde practica si astazi cresterea excesiva a bovinelor si a ovinelor.
Primii oameni albi ajunsi aici au fost portughezii (prin Bartolomeu Diaz) care in anul 1488 atinge prima oara Capul Bunei Sperante; dupa cativa ani aici ajung olandezii care intalnesc triburi de localnici care traiau din vanatoare si aveau o viata primitiva . Primii colonisti olandezi aduc aici sclavi din Madagascar si din estul Africii , fiecare pastrandu-si cultura, religia si obiceiurile. Incepand din secolul 17-lea aici sosesc imigranti din intrega Europa( olandezi, germani, francezi) care vor fi desemnati sub numele de buri.
Imperiul Britanic realizeaza importanta strategica a tarii si incearca incepand din anul 1781 cucerirea tarii pentru a o transforma in posesiune britanica; dupa ani de razboaie,in anul 1806, teritoriul devine colonie britanica ,iar noii stapani abolesc ( in anul 1834) sclavia. Liberalismul britanic isi mai spune cuvantul si in anul 1910 cand Africa de Sud devine independenta. Intre cele doua razboaie mondiale , populatia alba( care era net minoritara) pune bazele politicii de segregatie rasiala intre populatia alba si cea de culoare, politica amplificata dupa 1945. Populatia de culoare este alungata din orase, nu are voie (prin lege) sa foloseasca aceleasi plaje, autobuze, magazine, spitale, scoli (pana si bancile din parcuri nu pot sa le imparta cu albii) si multe alte lucruri care sa-i inferiorizeze . Au loc destule acte inumane si ireale( si cateva masacre cand acestia si-au cerut drepturile) , toate ducand la izolarea populatiei de culoare caruia ii era alocata o suprafata de 10-15% din teritoriul desi reprezenta peste 80% din populatie. In cativa ani fermele si locurile unde negrii au fost impinsi s-au suprapopulat , acestia traiau in mizerie si neajunsuri iar diferenta dintre acestia si standardul de viata al albilor s-a adancit considerabil; in anul 1963 Nelson Mandela( un lider al populatiei de culoare) a fost incarcerat si timp de 27 de ani acesta a fost prizonier politic. Populatia alba a inceput sa scada ca procentaj in intraga tara( ajunsese in 1980 la 15%) si vantul schimbarii ajunsese sa bata; anul 1990 a adus si abolirea apartheidului odata cu eliberarea lui Nelson Mandela din inchisoare iar in anul 1994 au avut loc primele alegeri libere castigate detasat de Nelson Mandela care devine presedintele Republicii Sud Africane. Foarte interesant este ca Mandela , in timpul detentiei, a refuzat un compromis politic( care ii aducea eliberarea) spunand ca “numai un om liber poate negocia”. El a castigat premiu Nobel pentru pace in anul 1993 , ca o incununare a eforturilor acestuia pentru independenta populatiei de culoare si a recastigarii drepturilor de care a fost atat de mult timp lipsita.
Urmarind cu atentie istoria tari si destinul localnicilor precum si diferenta dintre rase si , vom intelege mai bine problemele aparute si greu de rezolvat in viitor, vom acorda circumstante populatiei de culoare , si vom spera ca in viitor prapastia adanca care inca mai exista intre cele doua rase sa se micsoreze cat mai mult.
Eu am fost de-a dreptul socat citind ca acum guvernul tari se focalizeaza mai mult pe situatia din sanatate unde peste 5 milioane de africani sunt infectati cu virusul SIDA ( mai mult decat oriunde in lume) si aceasta problema eclipseaza cu mult celelalte probleme ale acestei frumoase tari( criminalitatea, economia, inegalitatea ,educatia). Procentul populatiei bolnave de Sida oscileaza intre 10 si 15% din totalul populatiei , iar in Swaziland si Lesotho (foste protectorate si actuale tari independente) procentul depaseste 35%...incredibil…dar din pacate adevarat !...
30% din decese sunt cauzate de SIDA ( in comparatie cu 6% provocate de violenta si omoruri), iar funerariile reprezinta cele mai frecvente si comune adunari; cei mai multi dintre morti sunt din randul tinerilor, si se pare ca in urma unei statistici s-a descoperit ca negri petrec mai mult timp la funerarii (rude , prieteni, vecini) decat la orice alta activitate sociala( petreceri, cumparaturi, saloane de frumusete, etc). Acum multi din proprietarii de locuinte sunt copii a caror parinti au murit fiind bolnavi de SIDA. De multe ori singurul supravietuitor dintr-o intrega familie, este copilul mai mare care s-a nascut inainte de imbolnavirea parintilor; iar rudele majoritatii oamenilor care mor de SIDA le este rusine sa admita ca decedatul a avut aceasta “rusinoasa” boala si proclama ca a murit de pneumonie sau gripa.
Sunt realitati dure , din pacate se intampla pe pamantul nostru, ne afecteaza direct sau indirect pe fiecare dintre noi , nu putem sa le ignoram si fiecare dintre noi trebuie sa facem ceva ( donatie la vreo fundatie , voluntariat, incurajari, vizite la bolnavii incurabili, sau orice altceva cat de putin).
Nu vreau sa inchei cu asa un pasaj trist si va voi mai spune cateva lucruri interesante despre aceasta tara:
Africa de Sud are nu mai putin de 11 limbi oficiale : engleza ( pe care o vorbesc majoritatea localnicilor, indiferent de rasa), afrikaans (olandeza cu influente engleze, bantu, si hotentota) si alte 9 limbi ale populatiei autohtone.
Cea mai mare bogatie a tari o reprezinta diamantele (descoperite in anul 1867) si aurul ( cel mai mare producator mondial) si este singurul stat african unde industria joaca un rol mai important decat agricultura( principalul producator de carbuni superiori, uraniu, metale rare, minerit, constructii de masini, metalurgie, etc)
Africa de Sud este singura tara din lume care are 3 capitale oficiale : Pretoria (capitala administrativa) , Cape Town ( capitala legislativa) si Bloemfontein , iar populatia tari( aproximativ 45 milioane ) este formata mare parte din crestini (70%) , hindusi (2%) , islamisti (1%) , iar restul sunt fara religie.
Un lucru iarasi interesant este ca are peste 8 milioane de turisti straini iar veniturile din turism depasesc 6 miliarde dolari anual; predomina turismul de vanatoare si in ultimul timp este o crestere anuala a turistilor datorita imbunatatirii securitatii in intreaga tara.
Multi cititori imi scriu pe mail-ul meu costinelstef@yahoo.com ( oricine poate sa-mi scrie si promit ca in limita timpului voi raspunde-chiar daca doar un singur cuvant) si multi ma intreba de ce nu pun poze; pozele le pun , la sfarsitul turului, pe site-ul meu www.costinstefan.ro , unde puteti vedea poze din toate tururile mele in ultimii 3 ani.