duminică, septembrie 27, 2009

Cad de tare m-a uimit si m-a fermecat acest oras…incepand de la orasul propriu-zis, micut, omogen, cu oameni deschisi si mereu pregatiti sa te ajute si pana la maretele ( dar din pacate mai putin cunoscute) temple care pot oricand sa rivalizeze cu templele din Grecia sau Italia.

Zeul Baal, (in traducere “Stapanul”) detinea in panteonul semitic puterea asupra ploii si a fertilitatii; istoricii asociaza numele lui Baal cu cel al asezarii antice Baalbek, orasul din Liban unde ma aflu eu acum. Libanul modern corespunde teritoriului antic al Pfeniciei, al carui locuitori ( numiti de catre greci, fenicieni) au trait in apropierea marii Mediterane incepand din al treilea milenium pana la sfarsitul primului milenium inainte de Cristos.

La muzeul Luvru din Paris exista o statuie de bronz care il infatiseaza pe regele Baal cu un coif de aur iar alte relicve gasite din perioada antica il redau ca avand  coarne de taur , sau inarmat cu ghioaga sau sulita.

 Conform unor scrieri asiriene , Baalbeck era deja locuit acum peste 3000 de ani si se numea “Bali”. Marele zeu Baal  a fost intai venerat de fenicieni sub numele de Hadad , fenicieni fiind primii care au dezvoltat orasul transformandu-l intr-un centru comercial , apoi au venit grecii  care i-au schimbat numele in “Heliopolis”( orasul soarelui) , dupa numele zeului soarelui “Helios”. Peste 30 de temple precrestine se aflau aici , temple care au fost ingropate sub templele ridicate mai tarziu de greci si romani.

La inceputul erei crestine, romanii, sub conducerea imparatului Augustus, au ocupat orasul si au  schimbat zeul orasului in propriul zeu acesta fiind Jupiter; in cinstea acestuia au inceput constructia unui templu urias , unul din cele mai mari temple din rasaritul  Imperiului Roman, care imbina cele 3 stiluri ale celor care locuisera in Baalbek, fenicienii, grecii si romanii. Suprafata complexul templului era uriasa , 270 pe 120 metri si pe aceasta aveai acces pe o scara larga ce ducea la prima sala de intrare apoi ajungeai intr-o curte interioara hexagonala( care era imprejmuita de coloane in arcade) unde se afla un altar in terase ,flancat de doua coloane imense din granit (se spune ca acest granit a fost adus de la mii de kilometri departare); apoi era alt sir de trepte care ducea la templul principal care avea o suprafata de …7000 de metri patrati… si avand acoperisul sustinut de 54 de coloane , fiecare avand 22 de metri inaltime…este incredibil cum au putut romanii antici sa ridice blocurile imense de piatra pentru a putea sa uneasca cele 54 de coloane( si cum au reusit sa construiasca coloanele ?)…din cele 54 de coloane imense ale templului lui Jupiter au mai ramas 6 dar acestea pot sa te ajute sa-ti imaginezi ce imensitate de templu se afla aici acum 2000 de ani. Eu n-am mai vazut nicaieri in lumea asta mare niste coloane mai groase si mai mari ca acestea …iar blocurile de piatra cazute de sus sunt adevarati mastodonti ; nici in ziua de azi nu stiu daca exista macarale sa ii poti misca …nu mai vorbesc de a-i ridica la 20 de metri…si daca te uiti in sus la capatul celor 6 coloane, acestea sprijina un bloc de piatra(o lespede) care este dintr-o singura bucata …este incredibil !!!...cred ca are mii de tone greutate…si a fost , cumva , ridicat acolo sus…

Templul lui Jupiter este peste puterea de imaginatie a oricarui om fiind o capodopera a anticilor romani ( sculptori, pietrari, arhitecti , ingineri si mii de muncitori au lucrat la definitivarea acestui fascinant templu…pacat ca a fost in mare parte distrus de cutremure naprasnice( caci oamenii nu puteau sa distruga asa un monstru) caci ne-am fi bucurat si astazi de el in toata minunatia lui.

Dupa sute de ani de uitare si parasire, resturile nedistruse de cutremure au fost dezgropate de arheologi germani intre anii 1900 si 1905 , sub patronajul imparatului Germaniei , Wilhelm al 2-lea; multe din obiectele descoperite atunci au fost duse in Germania si se afla la muzeul Pergamon din Berlin.

Langa templul lui Jupiter se afla templul lui Venus , care este mult mai bine pastrat , are forma unei potcoave este o copie mai mica a templului mare; la intrare se afla un arc inalt care este o sculptura in piatra de frunze de acant, vita de vie si iedera ; o adevarata opera de arta si mii de ore de munca asidua si migaluasa. Templul este marginit de 2 randuri de coloane corintice , iar arcadele din interior contin nise decorative.

Cel mai bine pastrat templul este cel al lui Bachus,  construit in al doilea secol de Imparatul Antonius Pius si situat la 50 de metri de Marele Templu; desi este considerat  micut, masoara totusi 69 pe 36 metri ( mai mare decat Pantheonul din Athena) si a fost  numit “Templul lui Bachus” deoarece sculpturile din acest templu au fost interpretate ca scene din copilaria acestui zeu al bauturii.

Cel mai micut templul din complex se numeste “Templul lui Venus” si a fost numit asa deoarece are forma unei scoici de mare; a fost folosit de catre grecii-catolici ca biserica ( se numea Santa Barbara- caci aceasta a fost intens venerata in aceasta regiune) .

Alt obiectiv interesant de vazut este “The Propylaea” , care este formata din doua turnuri unite print-un zid de piatra, dar acesta este distrus in proportie mare de cutremure si acum pare mai mult o ruina.

Dupa ore intregi de admiratie am concluzionat ca Baalbek-ul este o destinatie  turistica de top si ma mir de ce nu este promovata de agentiile de turism mondiale (probabil datorita razboaielor neintrerupte din Liban?! …sau ?...vom vedea …) …a fost mai mult decat ma asteptam…trebuie sa-i multumesc canadianului pe care l-am intalnit in Siria, si tatalui meu care a fost primul care mi-a recomandat acest complex .

Am parasit templul ( dupa ce am vizitat si muzeul care se afla la iesirea din complex) cu bucuria si satisfactia din suflet  dupa ce traiesti un timp printre minuni…mergeam incet catre centrul orasului si la un moment dat un arab (proprietarul unui magazin de pe aceea strada) m-a intrebat foarte politicos de unde vin;  i-am raspuns la fel de politicos ,completand ca sunt entuziasmat de acest oras… am observat ca are chef de povesti si am dat curs invitatiei de a intra in magazinul acestuia stiind ca arabilor le place sa le vizitezi magazinele, chiar daca nu cumperi nimic; a urmat inevitabilul ceai si apoi am inceput povestile …la inceput banalitati apoi am intrat in politica…vorbea o engleza cursiva, rar si punea mult suflet in ce spunea – se vedea ca este sincer si nu vrea bani de la mine ci doar sa-si depene povestile lui( mai tarziu am dedus ca nu erau povesti); la un moment dat mi-a spus ca in aceasta zona populatia majoritara este pro-Hezbollah (care se traduce prin “partidul lui Dumnezeu”) si aici voi gasi multi conducatori (politici si militari) ai acestei grupari deoarece aici este cartierul general al organizatiei ( acum stiu de ce nu prea vin turistii pe aici…); acum aceasta grupare are 14 reprezentanti in Parlament si incepe sa prinda putere si adepti din ce in ce mai multi in Liban, si nu numai. A aparut acum cativa ani ,ca un grup de “militie libaneza”( dintre multele care luptau in razboaiele civile din Liban) care avea o doctrina propagata de musulmanii shiiti din Iran in frunte cu Ayatollahul Khomeini  si acum a ajuns o adevarata organizatie puternica , cu ziar propriu, televiziune si cu o retea de servicii sociale care ajuta arabii saraci din Liban …m-a intrebat daca nu vreau sa ma intalnesc cu vreun conducator al acestei formatiuni , pentru a putea sa-mi fac o imagine despre scopurile si telurile pentru care lupta aceasta…am stat cateva secunde pe ganduri si…am refuzat…da, era prea riscant deoarece eram singur si nu stiam unde ma vor duce si ce vor de la mine…nu s-a suparat si a zis ca-mi intelege ingrijorarea si va incerca el sa ma lamureasca cine este organizatia din care face si el parte si pentru ce cauza lupta.

Mi-a zis ca n-ar trebui sa-mi fie frica pentru ca , pana acum , nici un turist nu a fost ranit, rapit, sau a patit vreun rau din cauza acestei organizatii, ci , dimpotriva, organizatia vrea ca turistii straini sa afle adevarul si sa promoveze acest adevar in tara lor de origine; mi-a mai zis ca multa lume crede ca aceasta organizatie este terorista, insetata de sange, si stie sa arunce doar bombe, dar este o minciuna a serviciilor de securitate israeliene( si a evreilor in general) care vor sa raspandeasca acest zvon in lume si s-o elimine. L-am intrebat cine sponsorizeaza aceasta organizatie si din ce bani  se fac activitatile  caritabile; mi-a raspuns ca din donatii benevole ( eu stiam “din zvonuri” ca “donatiile” vin din Iran de la islamistii extremisti)… A scos niste poze si a inceput sa-mi arate locurile bombardate de israelieni si mi-a zis ca acolo traiau doar civili nevinovati si cat de duri sunt israelienii; mi-a arat poze cu scoliile construite de organizatie, cu taberele de refugiati in care organizatia investeste bani pentru a crea conditii mai bune arabilor izgoniti din Gaza si Cisiordania …si multe altele pe care nu vreau sa le amintesc in acest jurnal…eu nu fac politica, si nu vreau sa transform aceste tururi in unele politice , eu vreau ca romanii sa cunoasca alte culturi ( la care nu au acces atat de usor,) , alte obiceiuri, alte locuri deosebite din lumea asta mare in care traim( si in care vreau sa traim in pace)si pe care trebuie sa o iubim cu ale ei bune si rele. Mereu am fost de parere sa asculti si parerea “celuilalt” si deasemenea mereu sustin ca dreptatea este la mijloc sau spre mijloc (mai “intr-o parte” sau “cealalta” in functie de  puterea de convingere a partilor) in orice cearta, neintelegere, sau conflict.

 Dupa ce am ascultat reprezentantul Hezbollahului , pot spune ca are dreptate ( desi nu l-am provocat la intrebarile care ma mancau pe limba ), dar acum daca voi asculta vreun reprezentant al israelienilor (“cotropitori” cum ii numea el) le voi da lor( probabil) dreptate…cu siguranta ca dreptatea se afla la mijloc!...si trebuie ca amandoua partile sa se aseze la masa discutiilor si sa incerce sa treaca peste animozitatile din trecut…si sa-si ierte fiecare , unii celorlalti ,toate neplacerile provocate…da, e greu de uitat cand la mijloc sant morti si raniti printre cei dragi, dar…alta cale nu exista …este singura care va duce la pace…

In timpul discutiei a tinut sa-mi aminteasca ca acest frumos oras , cu ai lui oameni prietenosi si deschisi , este majoritar pro-Hezbollah, si sa privesc in jur ca voi vedea steagul acestei organizatii peste tot ( este un desen care reprezinta, in centru, o mana care tine o arma in mana) si daca voi vrea sa vizitez liderii acesteia, ei vor fi bucurosi sa vorbeasca cu mine si sa-mi raspunda la intrebarile pe care le am…am simtit ca era sincer si cu siguranta nu mi s-ar fi intamplat nimic daca mergeam …dar …acum imi pare rau… din pacate prea tarziu…poate va  mai exista o alta ocazie !...

M-am plimbat pe strazile micutului oras( 20.000 de locuitori) si ma gandeam la discutia avuta…este un oras cu adevarat frumos, cu strazi linistite ( si o singura strada principala ) , cu oameni pasnici( nu ai spune ca  fiecare are o arma acasa- asa mi-a spus el si-l cred) si cu mancare delicioasa- mi se facuse foame si m-am oprit pe terasa unui mic restaurant ( cam mult spus dar sa-l numesc asa sa se simta bine proprietarul …) de unde am stat si am savurat si eu(pe langa mancarea delicioasa) , pentru cateva minute,  si viata orasului…

Chinezii antici aveau o vorba “daca nu stii sa zambesti, nu-ti deschide magazin”…se pare ca adeptii Hezbollah au citit asta si au invatat-o pentru ca in intreg orasul sunt oameni calzi si primitori si parca toti iti zambesc; este adevarat ca sunt printre putinii turisti straini si  localnicii nu sunt obisnuiti  cu ei…