vineri, ianuarie 29, 2010

Mult am mai zburat pana in Africa de Sud…dar, nu am simtit lunga calatorie deoarece…sa incep cu inceputul…
Aeroportul international Henri Coanda ; la coada de la predarea bagajului si luarea locurilor, chiar in spatele meu se aseaza o veche cunostinta( un om de afaceri brasovean) pe care nu o mai vazusem de cativa ani…intram in vorba si urmeaza inevitabilul “unde mergi”?.... imi da unicul raspuns la care nu ma asteptam…Cape Town… si urmeaza 30 de ore de placuta conversatie, de amintiri, schimburi de experienta, si multa voie buna in cele 3 avioane pe care le-am schimbat si deasemenea in cele cateva ore pe care le-am petrecut impreuna in centrul Madridului; la Madrid am avut 6 ore de asteptat si am convins toata gasca sa mergem pana in centru, sa mancam ceva, sa ne dezmortim picioarele si sa vizitam cateva atractii ale capitalei spaniole. Am mancat intr-un muzeu al jambonului cateva preparate afumate, branza de capra, am baut suc natural, ne-am plimbat cateva ore pe o temperatura de 5 grade( iar noi aveam haine de Africa) si ne-am reantors la aeroport pregatiti pentru lungul drum spre cel mai sudic punct al continentului “negru”. Domnule Daradici ati fost , dumneavoasta si intreaga familie, o companie placuta si ati facut sa nu simtim ca am stat “in aer” atatea zeci de ore…multumim si va dorim un sejur plin si placut in Africa de Sud.
Gata, sunt in Cape Town…oras situat nu departe de punctul extrem al continentului african: Capul Bunei Sperante …maine il vom vizita …dar sa va spun ce am facut astazi…sau sa incep cu ce prostii am facut ieri ?…
Am stat mult sa ma gandesc daca sa va spun sau nu ce am patit ieri si pana la urma am hotarat ca nu trebuie sa va ascund nimic.
Ieri , la ora 17 am aterizat si de la aeroport am luat un taxi pana in centrul orasului unde aveam rezervata camera pentru cele 3 zile cat vom stat in acest oras; noi suntem 3 ( am uitat sa va spun ca pe langa sotia mea , se mai afla si o buna si veche prietena de-a mea , Lacrima, o fata foarte educata , cu mult bun simt , dornica de aventura , si care nu spune “nu” niciodata) si taxiul era cel mai ieftin mod de a ajunge in centru. Am uitat ( de fapt nici nu aveam de gand) sa schimbam bani in aeroport si ne-am hotarat sa platim cu cardul; i-am dat cardul meu soferului si timp de cateva minute l-am vazut ca se tot chinuia sa “acceseze” plata in “POS-ul” mobil din taxi…mi s-a parut mie ca ceva nu este in regula( m-a pus sa introduc de 2 ori codul meu personal (PIN-ul)) si pana la urma a functionat dar am ramas cu o oarecare teama ca ceva nu este in ordine. Am ajuns la hotel si trebuind sa platim camera cash ( este un hostel ieftit care probabil ca traieste numai cu “negreala” pentru ca nici chitanta nu ne-a dat) am incercat sa scot bani de la ATM …fara succes…ceva era in neregula…am mers pe strada la alte ATM-uri ( la unul din ele a vrut sa ne jefuiasca electronic), dar acelasi refuz…era ora 9 seara si am hotarat sa sun a doua zi la banca sa vad ce se intampla…totusi am adormit cu gandul ca ceva nu este in regula…
Buna dimineata Cape Town !...o zi superba intr-un oras la fel de splendit…numai ca ziua mea nu avea sa fie la fel de superba…raspunsul bancii m-a molesit mai mult decat cele 35 de grade de afara : -“s-au scos toti banii de pe card…” unde , cand , am intrebat si mi s-a raspuns ca in timpul noptii au fost mai multe “trageri” de numerar…dar cardul era la mine!.... raspunsul sec al functionarului bancii m-a lamurit ce s-a intamplat :-”probabil s-a petrecut o frauda electronica “…si asa am ramas fara toti banii de pe unul din cele 3 carduri pe care le am la mine…
Acum sa va spun de ce am evitat sa va povestesc despre acest eveniment neplacut … nu vreau sa asociati Africa de Sud cu acest incident banal si sa va faceti o falsa impresie despre acest frumos colt de lume deoarece peste tot in lume se poate intampla …si m-am hotarat sa va scriu ce am patit pentru a fi si voi cel putin la fel de atenti cum voi fi eu pe viitor…primul lucru pe care il voi face la intoarcerea in tara este sa-mi schimb toate cardurile si sa-mi comand cele cu CIP…se pare ca sunt cel mai greu de falsificat…dar , sper ca n-ati uitat?... totul in viata se intampla cu un motiv si stiti ca daca ceva este sa se intample, atunci cu siguranta se va intampla…
Momentul forte de suparare a trecut, cateva sechele au mai ramas , dar se pare ca frumusetea si unicitatea locului le va sterge si pe acestea si in curand va ramane doar o amintire a acestui incident neplacut.
Cape Town ( “orasul capului”) este capitala legislativa ( aici are sediul Parlamentul Republici- tara mai are doua capitale) si este situata pe tarmul atlantic , in jurul unui golf dominat de un masiv muntos numit “Table Mountain”. Se spune ca este unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii si dupa prima zi eu l-as nominaliza in top 10…dar mai am 2 zile , timp in care ar putea sa urce…oricum a avut cea mai rapida asccesiune…acum cateva ore, imediat dupa incident, era la coada clasmentului si vroiam sa plecam rapid de aici…
Am inceput explorarea orasului pe jos; plecand de pe strada principala, pe care locuim , am trecut print-o micuta dar draguta gradina botanica, ingrijita, cu multe flori si copaci infloriti, cu veverite care veneau sa-ti manance din palme si in care parca am uitat de agitatia orasului, am vizitat o catedrala( Sf . George) unde ne-am rugat si am meditat cateva momente si de unde am iesit mai increzatori in succesul turului , am trecut pe langa cea mai veche cladire din intrega Africa de Sud, un castel in forma pentagonala , construit intre anii 1666 si 1679 si care avea rol de aparare a orasului; castelul se numeste “Castelul Bunei Sperante”…ce nume semnificativ !....
La cateva minute de castel se afla o impresionanta cladire care a ramas in istoria intregii omeniri datorita balconului ei de unde in anul 1990, Nelson Mandela , s-a adresat pentru prima oara locuitorilor orasului si milioanelor de telespectatori din intreaga lume facand apel la pace, iubire si democratie; era in prima lui zi de libertate dupa cei 20 de ani de incarcerare…mi-am adus aminte de raposatul Corneliu Coposu…
Punctul central este “Grennmarket”, piata cea mai animata din oras , unde functioneaza un talcioc permanent unde cu greu ne-am abtinut sa nu cumparam nimic deoarece era prima zi si nu trebuia sa ne aglomeram bagajele care trebuie sa intre in masina cu care de maine vom cutreiera tara.
Galeria Nationala este locul unde pot fi admirate peste 6500 de creatii ale locuitorilor cei mai vechi ai acestor meleaguri , multe lucrari de arta contemporana si cateva documente fotografice ale anilor 1950 in care apare viata mizera din ghetourile negrilor.
Am mers cateva sute de metri ocolind si traversand imensele sosele cu cate 3,4 benzi si am ajuns intr-o zona de lux , la inceput plina de blocuri rezidentiale(V-A Marina), apoi plina cu restaurante, magazine, baruri, cinema in mijlocul carora se afla portul si zeci de ambarcatiuni de croaziera private a caror valoare este peste valoarea unui apartament in Romania. Zona se numeste Victoria si Alfred Waterfront ( dupa numele reginei Victoria si a fiului sau Alfred) . Este o zona construita recent , unde luxul este la el acasa, unde magazinele se intrec in preturi exorbitante si unde poti sa mananci in cele mai fine restaurante cu multe stele Michelin( nu am intrat sa cer un meniu deci nu stiu preturile…)
Chiar din zona portului ne-am urcat intr-un autobuz turistic (fara acoperis la etaj) , care face turul intregului oras si care ne-a dus la baza muntelui “Table” de unde trebuia sa luam telefericul pana pe varful acestuia ; acolo ne-ar fi asteptat o panorama fantastica a orasului; dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, si datorita vantului puternic telecabina nu functiona…nu am abandonat si am luat-o pe jos ajungand pana la jumatatea drumului de unde am putut admira o priveliste de poveste: oceanul, golful, plajele, orasul, muntele intr-o combinatie unica…cine nu ma crede ca orasul este in top 10 mondial o sa-i arat pozele de pe munte …
De la baza muntelui ne-am urcat iarasi in unul din zecile de autobuze turistice ( vin din 20 in 20 de minute si un tur al orasului dureaza 2 ore) si am traversat o zona rezidentiala cu case de lux, cu plaje largi acoperite de un nisip alb ( in contrast cu apa albastra a oceanului) si ne-am oprit sa testam apa oceanului; fara sanse de a face baie pentru ca era sa-mi cada unghiile de la picioare de frig( am rezistat intrand doar pana la glezne…)…si mai batea un vant de avem si acum nisip in toate gaurile …Zona se afla de-a lungul strazii “Victoria Road”, o strada lunga care continua cu “Beach Road” si imediat se ajunge iar in zona portului .
Ziua am incheiat-o cu cateva portii de mancare uriase ( nu mancasem mai nimic toata ziua) si cateva pahare de suc natural de mango si capsuni ( am speriat-o pe ospatarita cate pahare am comandat).
Concluzia primei zile este ca orasul si-a conservat frumusetea vechilor cladiri , adoptand in paralel necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri si a unor constructii moderne beneficiind de geografia unui teren de care ar fi invidios orice oras.
Maine vom inchiria o masina cu care vom pleca spre faimosul “Cap al Bunei Sperante” traversand cateva zone care se anunta de o frumusete aparte…problema care a aparut este ca Africa de Sud are un sistem unic de prize si nici un adaptor de-al meu( si am destule din toate colturile lumii) nu se potriveste si nu am cu ce sa incarc laptopul ( si nici nu avem timp sa colindam magazinele)…gasesc eu o solutie…nu va las neinformati…doar sa functioneze cardurile ramase …