29.11.06Pe 28.11.06 ne-am cazat la Tirupati (cred ca anterior am gresit si am spus Tirumala). Aici gasesti cazare ceva mai convenabila decat in Tirumala(unde este renumitul templu Sri Venkateswara).Spre Tirumala nu ne-au lasat sa mergem cu autocarul nostru,se merge numai cu transport local. Asa ca "ne-am luat inima in dinti" si am pornit la drum cu autobuzul. Pentru mine era prima data cand mergeam cu autobuzul. Norocul nostru a fost ca nu era aglomerat, asa ca nu ne-am inghesuit si am mers destul de lejer, putin cam incet, dar lejer.De la Tirupati la Tirumala facem cam 22 km si drumul urca de pe la 300m la 970 m altitudine. Este un drum destul de abrupt cu multe curbe oarbe(agrafe), de aceea au facut numai un drum pentru urcare si altul pentru coborare. Se poate merge si pe jos, pentru ca sunt niste trepte. Nu stiu cate trepte sunt si cat s-ar face mergand pe jos. Aveam timpul destul de limitat pt. ca, in aceeasi zi trebuia sa ajungem si la Tiruvannamalai.Drumul spre Tirumala este curat, bine intretinut, in locurile deschise sunt plantate flori. Nu vezi nici o hartie sau altele nelalocul lor. Vedem pancarte pe care scrie: urinatul la loc deschis interzis, amenda 25 Rs. Ajati ne spune ca data trecuta, cand au fost el si Ajata le-a dat o lista cu diverse lucruri interzise pe munte si in Tirumala: alcool, carne, tutun, mestecat guma, scuipat, scrisul pe pietre si tot asa.In oras este destula aglomeratie. Dupa ce am reusit sa luam bilet mergem sa ne asezam la coada.(aici sunt bilete variate: daca vrei sa stai mai putin la coada cumperi bilet mai scump - exista bilete de 1000 Rs, 100 Rs si 50 Rs). Ne-am cumparat bilete de 100 Rs si ne-am asezat la coada de 100 Rs. Mi se parea destul de caraghioasa treaba cu cozile diferite, dar am constatat, putin cu surprindere ca coada noastra mergea mult mai repede decat cea de 50 Rs. Cand ne-am asezat la coada ne-am asteptat sa stam cam 1.5 -2 ore, dar a mers mult mai repede. Si de data aceasta ingerul pazitor al grupului ne-a ajutat, ca peste tot si mai ales in locurile deosebite. Nu stiu daca v-am spus, undeva prin Cidambaram ne-au vazut in Sanctum Sanctorum o familie de indieni pe care i-am intalnit apoi la restaurant si dupa ce le-am spus pe unde am fost si pe unde mai mergem au spus ca suntem binecuvantati ca facem un asa tur, multi indieni neparmitandu-si sa mearga prin locurile atinse de grup.Sa revin: in timp ce stateam la coada, la o bucata de timp un om zicea ceva (ca un fel de mantra) si toti ceilalti ii raspundeau: Govinda (acesta este alt nume al lui Vishnu sau Venkateswara). Era o atmosfera frumoasa si ne-am alaturat si noi lor, strigand alaturi de ei: Govinda. Aici vezi multi oameni tunsi zero: femei, barbati si copii. In felul acesta isi arata piosenia fata de Vishnu, este tapasul lor. Aici vin oamenii si isi pun dorinte (tunsul parului fiind un fel de sacrificiu al lor pentru indeplinirea dorintei). Se zice ca cine isi pune o dorinta in fata zeului se va indeplini. In sfarsit am intrat in templu. Aici totul este din aur pe dinauntru si pe dinafara, nu numai acoperisul ca prin alte parti. Este cel mai renumit templu din sud, si cred ca si cel mai bogat. Oamenii atingeau peretii sau usile, apoi duceau mana la frunte si apoi la inima. Se sfinteau. Aveau un respect deosebit pentru acest loc, pentru Vishnu in primul rand. Cu cat ne-am apropiat de zeitate oamenii au devenit un pic nerabdatori si se cam impingeau, fiecare voia sa ajunga el primul, erau nerabdatori. In fata zeitatii, abia daca ai avut timp sa iti pui dorinta, nu stai nici 2 secunde ca sunt niste oameni care te trag afara, la propriu sun asta, daca stai acolo mai mult timp pur si simplu te scot afara. Ii inteleg pentru ca fiecare ar vrea sa stea acolo si in spate asteapta mii si mii de oameni. Iarasi am avut noroc si chiar cand eram in fata zeitatii (eram 3 oameni de-ai nostri: Ajati, eu si inca cineva-nu am retinut), toti trei am ridicat mainile impreunata deasupra capului, le-am tinut asa cateva secunde, apoi le-am dus spre inima. Activand in felul acesta chakrele superioare, fiind total deschis, lasi Divinitatea sa te binecuvanteze. Ne-au lasat ceva mai mult acolo si nu au indraznit sa ne traga de haine. Am iesit multumiti, fiecare radiind de bucurie.Cred ca nu trebuie sa va mai spun ca Brahma, Vishnu si Shiva sunt cele trei aspecte ale Divinitatii, trinitatea din crestinism(Tatal, Fiul si Duhul Sfant). Ne-am regrupat cu totii la iesirea din locul unde era zeitatea, cam cum ar fi altarul la noi. Deja oamenii erau mai linistiti. Am mers destul de lejer sa mergem sa luam Ladu, sau prasad (anafura sa zicem). Ne-au dat niste Ladu foarte mari si bune.Am plecat destul de in graba spre Tirupati, tot cu autobuzul, am luat masa la restaurant si am plecat spre Tiruvannamalai. Spre seara, pe la 9.30 am ajuns la hotelul din Tiru unde aveam camere rezervate.Cu surprindere, cel ce se ocupa de camere ne-a spus ca nu mai avem toate camerele pe perioada festivalului. Doua zile puteam sta, dar mai apoi se restrangeau locurile. Le-am luat asa si mai tarziu ne-am spus ca ne vom descurca noi cumva.Ne-am dus bagajele in camera si am fugit la Usha (un restaurant unde vin de obicei strainii, aici se gaseste mancare vestica). Ne-am intalnit cu vechii prieteni ai lui Ajati si Ajata: Shiva, Armando, Stefano si altii. Am stat putin de vorba cu ei si a ramas ca ne intalnim de dimineata (adica pe la 10-11, ca aici asa incepe programul in oras). Iarasi am ajuns in camere pe la 24 sau peste, nu inainte de a merge pe acoperis si admira muntele - Arunachala. Shiva (un tip din Zimbabwe) ne-a facut sa radem povestindu-ne despre India si indieni.