21.11.06
Ne-am cazat in Munnar intr-un hotel bun pt. unii si prost pt. altii, in functie de camera. Am picat la partea proasta, dar m-am bucurat ca totusi a fost mai rece, chiar daca iti cam intepenea capul. Fereastra a dat spre strada, asa ca la 4 dimineata: trezirea. Multa galagie. Pe la 5.30 a inceput o voce de buggs bunnysa cante sau sa incanteze ceva de te trezea din cel mai dulce somn.
Am plecat spre Kodaikanal. Pe drum erau plantatii de ceai pe km intregi. Am oprit la o cascada si am facut poze. O culegatoare de ceai ne-a aratat instrumentul cu care taia ceaiul: o forfeca care avea intr-o parte o teeminatie de punga. Foarte ingenios! Satya remarca: "-Dar atata vegetatie tropicala ca aici nu am vazut niciodata!"
Indrum am mai intalnit zone intinse de cardamom. Oamenii le cultivau. Sunt ca niste tufe uriase, dar nu lemnoase. Drumul este foarte ingust, serpentinos. A aparut ceata si in vale nu se vede mai nimic pe o buna bucata de drum. Trecem granita dintre Kerala si Tamil Nadu. Pe sosea sunt semne ca a plouat foarte tare. Drumul fusese stricat, dar acum reparat. Am intrebat localnicii si ne-au spus ca plouase tare cu o sapt. in urma.
In autocar atmosfera normala. Oamenii admira minunatul peisaj pe care nu il intalnim prea des. Toata excursia a fost mai pe la campie. Autobuzul totusi este destul de incomod. Ajati nu mai suporta statul pe scaunul de plus. Ieri a stat pe scaunele din spate cu fundul in sus. Zice ca il ustura fundul de la transpiratie. Din cand in cand isi pune fundul la geamsa se mai usuce de transpiratie.
Pe la 12.00 am intrat intr-un oras. La fel de aglomerat ca peste tot, claxoane, oameni pe sosesa care nu se misca pana nu claxonezi de 2-3 ori, mirosuri, galagie si tot asa. Toti oamenii se uita curiosi la noi. Acum este caldura mare, parca te topesti. S-a baut un ceai si iar la drum spre Kodaikanal. Ajata nu mai are baterie la telefon.
Ajati sta pe scaunul lui pe vine. Apoi s-a asezat pe o parte. Buretele scaunului a devenit de nesuportat. Ii spune Ajatei
-Bine ca nu m-am imbracat cu pantalonii grosi ca nu stiam ce as fi facut. Ar fi trebuit sa stau in cap sa ma pot racori; dar si-a amintit ca nu ar fi putut sta nici in cap pt. ca si pe cap are mici bubulite, si a zis:
-In unghii ar fi trebuit sa stau!
Mi-l si imaginam pe Ajati stand in unghii in autocar, cu picioarele in sus, tianandu-si cu greu echilibrul, cu fundul inspre geam sa se racoreasca! - mai glumesc si eu.....
Drumul spre Kodaikanal este serpentinos si urca mult. Pe 50 km urcam de la 3-400 m la 2100m. Pe drum agave uriase, mai mari decat un om, maimutele si bineinteles tot felul de plante pe care nu le cunoastem trec pe langa noi.
Am oprit la un punct unde se vede o frumoasa cascada. Lumea a iesit sa ia o gura de aer, si iarasi la drum. Am intalnit padurice de eucalipt. Pana acum am avut vreme frumoasa, dar cu cat urcam inccepe sa se intunece. Pe la 1600m a inceput sa picure si este putina ceata. Cu 7 km inainte de a ajunge la Kodaikanal am vazut o cascada: Silver Cascade.
Am ajuns pe ploaie. Ne-am chinuit cam 2 ore sa gasim un hotel care sa ne convina. Afara ploua, era rece si batea si vantul. Toti erau pretentiosi, voiau geamuri etanse, caldura, apa calda si tot asa - cam greu de gasit pe aici. Dupa dezbateri, aproape furtunoase am ajuns la concluzia ca este mai bine sa fugim din statiunea astea, pt. ca ploua si nu prea aveam ce vedea, asa ca am facut o schimbare de program: am plecat la Coimbatore, de fapt am fugit de frig si ploaie. Am ajus seara pe la 24.00, ne-am cazat si am cazut mai mult decat lati.
22.11.06
Azi program de voie. Nu avem ce vedea in Coimbatore. Este oras mare, dar industrial. Nu sunt temple sau altceva de vazut, asa ca facem cumparaturi. Fiecare este liber sa alerge cat, cum si unde vrea. Cam toata lumea a alergat la cumparaturi. Seara, acum cand scriu, ne-am intalnit cei mai multi la net. Joty a venit sa ii trimit lui Costin poze sa le puna pe blog, Ajati este si el pe aici, ii aud glasul, dar si tusea. Si pe Ajata am auzit-o.
Maine mergem la Ooty in vizita, nu ne mai cazam acolo pt. ca este frig si este posibil sa ploua. In drum avem de vizitat o gradina botanica. Apoi mergem la Mysore. Acolo am auzit ca este orasul santalului, asa ca probabil vom cumpara cadouri pt. cei dragi din lemn de santal, ulei de santal si vom mai vedea. Dealtfel, Mysore este si orasul matasii.
Va las acum ca sunt si eu obosita, dar nu inainte de a va cere scuze pentru greseli (din cauza grabei cu care scriu) si inadvertente.
Va salut cu respect si va multumesc pentru ca va rezervati din timpul vostru liber si asa foarte scurt pentru a citi intamplarile mai bine sau mai prost relatate de mine.
Ma inchin Dumnezeului fiecaruia din voi!
Free Woman
I
Ne-am cazat in Munnar intr-un hotel bun pt. unii si prost pt. altii, in functie de camera. Am picat la partea proasta, dar m-am bucurat ca totusi a fost mai rece, chiar daca iti cam intepenea capul. Fereastra a dat spre strada, asa ca la 4 dimineata: trezirea. Multa galagie. Pe la 5.30 a inceput o voce de buggs bunnysa cante sau sa incanteze ceva de te trezea din cel mai dulce somn.
Am plecat spre Kodaikanal. Pe drum erau plantatii de ceai pe km intregi. Am oprit la o cascada si am facut poze. O culegatoare de ceai ne-a aratat instrumentul cu care taia ceaiul: o forfeca care avea intr-o parte o teeminatie de punga. Foarte ingenios! Satya remarca: "-Dar atata vegetatie tropicala ca aici nu am vazut niciodata!"
Indrum am mai intalnit zone intinse de cardamom. Oamenii le cultivau. Sunt ca niste tufe uriase, dar nu lemnoase. Drumul este foarte ingust, serpentinos. A aparut ceata si in vale nu se vede mai nimic pe o buna bucata de drum. Trecem granita dintre Kerala si Tamil Nadu. Pe sosea sunt semne ca a plouat foarte tare. Drumul fusese stricat, dar acum reparat. Am intrebat localnicii si ne-au spus ca plouase tare cu o sapt. in urma.
In autocar atmosfera normala. Oamenii admira minunatul peisaj pe care nu il intalnim prea des. Toata excursia a fost mai pe la campie. Autobuzul totusi este destul de incomod. Ajati nu mai suporta statul pe scaunul de plus. Ieri a stat pe scaunele din spate cu fundul in sus. Zice ca il ustura fundul de la transpiratie. Din cand in cand isi pune fundul la geamsa se mai usuce de transpiratie.
Pe la 12.00 am intrat intr-un oras. La fel de aglomerat ca peste tot, claxoane, oameni pe sosesa care nu se misca pana nu claxonezi de 2-3 ori, mirosuri, galagie si tot asa. Toti oamenii se uita curiosi la noi. Acum este caldura mare, parca te topesti. S-a baut un ceai si iar la drum spre Kodaikanal. Ajata nu mai are baterie la telefon.
Ajati sta pe scaunul lui pe vine. Apoi s-a asezat pe o parte. Buretele scaunului a devenit de nesuportat. Ii spune Ajatei
-Bine ca nu m-am imbracat cu pantalonii grosi ca nu stiam ce as fi facut. Ar fi trebuit sa stau in cap sa ma pot racori; dar si-a amintit ca nu ar fi putut sta nici in cap pt. ca si pe cap are mici bubulite, si a zis:
-In unghii ar fi trebuit sa stau!
Mi-l si imaginam pe Ajati stand in unghii in autocar, cu picioarele in sus, tianandu-si cu greu echilibrul, cu fundul inspre geam sa se racoreasca! - mai glumesc si eu.....
Drumul spre Kodaikanal este serpentinos si urca mult. Pe 50 km urcam de la 3-400 m la 2100m. Pe drum agave uriase, mai mari decat un om, maimutele si bineinteles tot felul de plante pe care nu le cunoastem trec pe langa noi.
Am oprit la un punct unde se vede o frumoasa cascada. Lumea a iesit sa ia o gura de aer, si iarasi la drum. Am intalnit padurice de eucalipt. Pana acum am avut vreme frumoasa, dar cu cat urcam inccepe sa se intunece. Pe la 1600m a inceput sa picure si este putina ceata. Cu 7 km inainte de a ajunge la Kodaikanal am vazut o cascada: Silver Cascade.
Am ajuns pe ploaie. Ne-am chinuit cam 2 ore sa gasim un hotel care sa ne convina. Afara ploua, era rece si batea si vantul. Toti erau pretentiosi, voiau geamuri etanse, caldura, apa calda si tot asa - cam greu de gasit pe aici. Dupa dezbateri, aproape furtunoase am ajuns la concluzia ca este mai bine sa fugim din statiunea astea, pt. ca ploua si nu prea aveam ce vedea, asa ca am facut o schimbare de program: am plecat la Coimbatore, de fapt am fugit de frig si ploaie. Am ajus seara pe la 24.00, ne-am cazat si am cazut mai mult decat lati.
22.11.06
Azi program de voie. Nu avem ce vedea in Coimbatore. Este oras mare, dar industrial. Nu sunt temple sau altceva de vazut, asa ca facem cumparaturi. Fiecare este liber sa alerge cat, cum si unde vrea. Cam toata lumea a alergat la cumparaturi. Seara, acum cand scriu, ne-am intalnit cei mai multi la net. Joty a venit sa ii trimit lui Costin poze sa le puna pe blog, Ajati este si el pe aici, ii aud glasul, dar si tusea. Si pe Ajata am auzit-o.
Maine mergem la Ooty in vizita, nu ne mai cazam acolo pt. ca este frig si este posibil sa ploua. In drum avem de vizitat o gradina botanica. Apoi mergem la Mysore. Acolo am auzit ca este orasul santalului, asa ca probabil vom cumpara cadouri pt. cei dragi din lemn de santal, ulei de santal si vom mai vedea. Dealtfel, Mysore este si orasul matasii.
Va las acum ca sunt si eu obosita, dar nu inainte de a va cere scuze pentru greseli (din cauza grabei cu care scriu) si inadvertente.
Va salut cu respect si va multumesc pentru ca va rezervati din timpul vostru liber si asa foarte scurt pentru a citi intamplarile mai bine sau mai prost relatate de mine.
Ma inchin Dumnezeului fiecaruia din voi!
Free Woman
I
posted by Costin at 6:00 a.m.
0 Comments:
Trimiteți un comentariu
<< Home