miercuri, septembrie 16, 2009

In avionul spre Amman ... nu se prea inghesuie lumea spre Iordania, avionul pe jumatate gol, iar din jumatatea plina remarc multe romance imbracate in straie arabesti, unele cu sotul arab, altele doar cu copii minori, altele si cu copii si cu sot arab; sunt si multi arabi (majoritatea peste 50 de ani-probabil oameni de afaceri dupa prestanta) dar foarte putini turisti; probabil nu mai este sezon in Iordania acum sau sa terminat perioada de concedii (vacanta) in Romania ... sau poate criza ...
Sunt singur! ... Pentru prima oara dupa un an, calatoresc, din nou, singur. De cand m-am insurat, acum un an, Dana ma insotit in fiecare tur si acum parca nu sunt complet, ceva lipseste ... ma obisnuisem cu ea ... o sa-mi fie dor de ea, dar o simt alaturi de mine, va fi langa mine cu sufletul! ...
Sunt singur ... cu Dumnezeu ... intotdeauna cand plec undeva mi-l iau partener pe Dumnezeu; lui ii incredintez toate problemele prin care trec, lui ii cer ajutorul cand ceva nu merge cum planific eu, si, in primul rand, lui ii multumesc pentru fiecare zi pe care o traiesc pe Pamant.
Anul acesta am fost la 2 inmormantari si am petrecut cateva ore in cele 2 cimitire ... un loc perfect de meditatie ... linistea, bogatia de flori, atmosfera de piosenie din jurul tau iti deschid niste canale de gandire profunde si iesi parca alt om din aceste locuri de veci ale unor oameni care, cu siguranta, ar vrea sa fie in locul tau ... orice problema ai avea, cat de grava ar fi, fa o vizita intr-un cimitir ... vei privi mormintele si vei realiza ca oricare "locatar" de acolo ar schimba locul cu tine fara sa te intrebe ce necazuri ai-nu le-ar pasa, nu poti sa ai probleme mai mari decat ei-...
... Priveam crucile si realizam ca acolo erau oameni care au crezut ca Universul se sprijina pe umerii lor si daca ei dispar se surpa tot in urma lor ... nu-I asa!, Toti oamenii sunt de inlocuit, indiferent cat de important te crezi, cineva te va inlocui intr-o zi, lumea nu va disparea cand mori tu ... Napolean a zis: "cimitirul este plin de oameni de neinlocuit" ...
... Si am iesit din cimitir bucuros, plin de energie, cu zambetul pe buze, cu pofta de viata si recunoscator lui Dumnezeu ca nu am, inca, locuinta la 3 metri sub pamant; incercati si voi exercitiu acesta si nu va veti mai plange mult timp dupa aceasta vizita ...
iar daca simtiti ca inca mai aveti probleme, cereti ajutorul lui Dumnezeu ... transferati catre el problemele si veti vedea ca nu va trece mult si acestea se vor rezolva, sau nu vi se vor mai parea probleme asa importante.
Cel mai bun exemplu sunt eu: acum 3 ani am plecat in India si mi-am dorit din tot sufletul sa pot sa impart aceasta experienta cu cat mai multi oameni ... nu aveam experienta literara de nici un fel (dimpotriva, mama ma considera un inginer incult - "nu deschizi si tu o carte"-imi spunea des), nu aveam calitatiile necesare scrierii unui jurnal, nu stiam nici sa deschid calculatorul (despre "Word", nici nu auzisem), calculator aveam numai la firma, si, mai aveam si o secretara care stia sa lucreze, deci de ce sa invat eu? ... m-am rugat la Dumnezeu sa ma ajute sa-mi indeplinesc visul de a scrie un jurnal ... ce credeti ca sa intamplat? ... la Metro am gasit o promotie de laptop ieftin, un coleg mi la configurat, Ana ma invata sa-l deschid (si mai ales sa-l inchid), Sanziana mi-a facut un blog, tovarasii de calatorie m-au invatat sa salvez un document , tot ei m-au invata sa public pe blog ce scrisesem si .... as putea continua ... Dumnezeu le aranjeaza (le pune cap la cap) pe toate in asa fel incat sa iasa totul perfect.
Nu emit pretentii la o calitate literara exceptionala a jurnalului, dar este exact ce-mi doream sa fie, un imbold, un mesaj pentru cat mai multi sa viseze, sa calatoreasca, sa cunoasca frumoasa noastra planeta sa descopere alte culturi, oameni, obiceiuri; nu caut sa fac dovada eruditiei mele, vreau doar sa dovedesc ca se poate calatori ieftin, fara agentii de turism, fara aranjamente, fara documentari si luni de pregatiri ... ci pur si simplu cu curaj si cu Dumnezeu alaturi; luati-l pe Dumnezeu partener permanent (in calatorii, la munca, acasa), nu va va dezamagi niciodata!. Am mai scris, multi ma intreaba cum de nu-mi este frica sa calatoresc in tari asa ciudate si "periculoase" ... voi repeta, mie imi este frica doar de Dumnezeu! ... Iar el este langa mine, il simt, l - am simtit mereu cand am avut nevoie, si va fi mereu cand il voi ruga!
Acum cativa ani, am citit o carte in care autorul (nu mai tin minte cartea si autorul) punea in discutie cateva aspecte ale vietii si intrebari care mi-au schimbat mentalitatea despre viata si bucuria de a trai; erau cateva intrebari de genul:
-esti stapan pe viata ta?
-te simti impacat cu tine insuti si cu cei din jurul tau?
-esti mandru de realizarile tale?
-tu si familia ta va bucurati de roadele muncii tale?
-esti fericit si multumit?
... Intrebari simple dar ... raspunsuri dificile ... dureroase ... cati puteti raspunde afirmativ la toate ... eu nu am putut! ... Si asta ma facut sa-mi schim atitudinea despre viata!
Mai avem putin si aterizam la Amman ... acolo o sa incerc sa nu mai filozofez ci sa va aduc in mijlocul atmosferei din aceasta lume mult diferita de a noastra ... dar mai am putin timp ... si, puteti oricand sa apasati pe x-ul din colt ....
In ultimii 3 ani am citit mai multe carti decat am citit in intreaga mea viata ... multe m-au slefuit, m-au schimbat, am descoperit puterea lecturii-ne obliga sa gandim mai adanc, sa ne folosim imaginatia ... am citit despre multe statistici si sondaje care mi-au aratat adevarata gandire a oamenilor ... am citit biografii ale oamenilor celebri, am citit literatura motivationala, carti religioase, am descoperit ca poti realiza orice iti doresti, cata vreme nu contravine legilor lui Dumnezeu si legilor omului, am descoperit ca poti ajunge oriunde, totul este sa platesti pretul cerut ...
De un an eu nu mai am televizor (este un pret pe care l-am platit pentru a putea citi in fiecare zi ceva) si asta in urma unui sondaj realizat in Europa care spunea ca 40% din timpul liber al unui om se consuma pe privitul la televizor ... o medie de 4 ore pe zi oamenii privesc televizorul si numai 17 minute aloca cititului ... si decalajul creste ... la sfarsit, realizatorii sondajului se intrebau ce s-ar intampla daca ar fi invers .... si atat mi-a trebuit, am pus ideea in practica ... asa de bine este cand saptamanal termin o carte! ...
Pilotul a anuntat: "Legati-va centurile, pregatim aterizarea la Ammman, temperatura aerului 28 grade "... si este 3 noaptea (sau dimineata) ... ce aproape este Iordania de Romania! ... Sper, de maine, sa o aduc aproape si de voi ...