duminică, septembrie 13, 2009

A doua zi in Rotorua a fost dedicata vizitarii celui mai nou sistem geotermal din lume : “Valea vulcanica de la Waimangu” aflat la 20 de kilometri departare de oras : o minune a lumii intinsa pe sute de hectare si care a fost creata in urma eruperii unui vulcan cu 100 de ani in urma.

 Waimangu este o zona speciala deoarece este singurul ecosistem din lume unde omenirea are inregistrari de la inceputul crearii pana in prezent. Aici se afla cel mai intins izvor de apa termala din lume, “Frying Pan Lake” , precum si lacul cu cea mai albastra apa vazuta de mine vreodata…in fata lacului  “inferno Crater”  ramai mut de admiratie deoarece este greu sa te miri sau sa articuleli cuvinte de admiratie in fata lui…orice cuvinte sunt eclipsate de frumusetea si coloritul dat de mama-natura; fiind de un albastru unic, si daca mai adaugi ca este un lac termal poti spune ca ai etalonul de piscina perfecta…din pacate este interzis sa intri in apa care pare pictata in albastru si care poate sa ajunga pana la o temperatura de 80 grade Celcius; interesant este ca din cand in cand nivelul apei din lac se ridica cu 12 metri si apa refuleaza formand un rau care curge prin mijlocul unei paduri, iar cand nivelul scade ,ramane o albie de un colorit fantastic, culori formate de apa fierbinte si de mineralele aduse de apa termala din adancuri.

Timp de cateva ore ne-am plimbat prin aceasta “Vale Neagra” ( Waimangu se traduce “apa neagra” si numele vine de la apa care este inchisa din cauza noroiului) admirand zeci de dealuri si stanci care parca fumeaza ( sunt zeci de locuri  in pamant si pe stanci din care iese abur), minunandu-ne de sutele de izvoare din care iese apa clocotita, privind  coloritul unic al stancilor “spalate” de  apa fierbinte si  fotografiind pasarile care populeaza cel mai tanar ecosistem din lume. Toate apele termale din zona se varsa in lacul “Rotomahana” ( in traducere “lacul cald”) pe suprafata caruia te poti plimba cu barca , poti admira fauna parcului (formata in special din lebede-albe si negre- si rate ) fiind inconjurat de aburul pe care-l emana apa calda a lacului…este un peisaj de poveste si imaginatia nici unui om nu ar putea descrie o scena mai fascinanta!...eram parca intr-un vis frumos desi afara ploua si soarele intrase in nori…

Sunt multe zone in lume de unde scriitorii se inspira in descrierea peisajelor din cartiile lor, si cred ca aceasta  zona  a inspirat scriitorii care au compus basmele…

A fost ultima zi in Noua Zeelanda, o zi incheiata intr-un peisaj pe care multa vreme nu-l voi uita si la care mult timp voi face referire ca la un mic rai, un etalon de frumusete a naturii pure, a naturii oferite noua de Dumnezeu pentru a ne bucura de ea si a ne aduce incantare in suflete.

Cu cat calatoresc mai mult prin lume si cu cat intalnesc minuni create de Dumnezeu pe pamant cu atat credinta mea creste iar multumirile mele adresate divinitatii se indesesc ; am inceput sa cred in Dumnezeu cu tot sufletul si asta imi da o putere si o incredere in mine insumi incat cred ca as fi in stare sa mut muntii in clipele acestea…si mai imi doresc ca numarul oamenilor care sa aiba incredere absoluta in Dumnezeu sa creasca pentru ca astfel Pamantul sa devina un loc mai bun cu oameni mai fericiti…degeaba esti tu fericit daca traiesti intr-un loc cu oameni nemultumiti… pacat ca oamenii se lasa coplesiti de problemele, grijile, necazurile si greutatile inerente ale vietii…

…probabil ca rostul acestor jurnale este si ca sa scot cat mai multi oameni din starea de amorteala si delasare in care ,singuri, s-au afundat si cu siguranta ca energia necesara scrierii acestora este venita de sus cu un rost…

Voi incheia mica mea incursiune in Noua Zeelanda cu un citat care era scris la intrarea in satul maur vizitat si care reflecta un adevar absolut !

“Ki mai koe kia au, he aha te mea nui tenei ao: He tangata, he tangata, he tangata”! – “daca ma intrebati care este cel mai faimos(grandios) lucru din lumea asta o sa va raspund: este omul , este omul , este omul ! “.... ce frumos !