Christchurch , denumit orasul-gradina, este cel mai mare oras al insulei sudice ( am omis sa va spun ca Noua Zeelanda este compusa din doua insule principale , amandoua fiind apropiate ca marime) avand peste 300.000 de locuitori ( foarte mult, tinand cont ca pe intreaga insula sudica sunt  sub un milion) si este capitala frumoasei regiuni Canterbury. Mult timp nu vom uita acest oras deoarece , din pacate , il vom asocia cu pierderea bagajului Danei.

Dupa mai putin de o ora de zbor si cateva ore de cautari si declaratii  la aeroport am ajuns rapid (cu un autobuz local) si ieftin in centrul orasului unde aveam rezervata masina care timp de 7 zile , sper,  ne va duce sa descoperim frumusetiile si tainele acestei insule misterioase si necunoscute.

Am ramas cateva ore in acest oras micut si linistit , timp in care am vizitat centrul, am facut un tur cu un tramvai de epoca care ne-a dus prin cele mai interesante locuri turistice si pana spre seara am stat si ne-am delectat printre artistii si cantaretii care isi etalau talentele in piata din fata catedralei care poarta numele orasului. Dupa cele 2 zile cu ploaie din Auckland , reprezentanta Sudului ne-a primit cu soare si tinand cont ca era “Good Friday”-Vinerea Mare- deci zi libera in intrega tara , intreg centru era plin de localnici si turisti care se bucurau de acesta zi “Mare” si frumoasa. Este foarte placut sa stai sa te bucuri de talentele ,geniul si munca  artistilor care vroiau sa impresioneze audienta( si probabil sa-si si castige existenta) ,sa te incalzeasca soarele dupa ceva zile friguroase , sa stii ca mai ai destule zile de concediu si aventura, si sa nu stii ce-ti aduce ziua de maine…

Spre seara am plecat spre o statiune turistica renumita din sudul insulei, Hanmer Spring, unde se afla cateva izvoare termale , sunt cateva partii de ski , multe locuri de distractie, toate inconjurate de o natura darnica , intr-un decor de poveste. Ne-am gandit ca hotelurile erau pline deoarece era si week-end si vacanta in Noua Zeelanda, dar am sperat sa se intample  o minune si sa gasim o camera ratacita pe la vreun localnic. ”Cine-si doreste cu adevarat…” ….da, am gasit o camera(B&B la un particular in afara orasului) , destul de scumpa, dar repet , Australia si Noua Zeelanda  nu sunt tari ieftine.

Seara am mancat bine la un restaurant din centru si am inceput sa cautam lucruri pentru Dana…nemaiavand decat ce era pe ea a trebuit sa facem ceva cumparaturi; primul am cumparat costumul de baie deoarece a doua zi trebuia sa vedem si noi diferenta dintre apa termala din emisfera sudica si cea de la Felix sau Herculane…oare provin de la aceiasi sursa , din centrul Pamantului?

Gazdele noastre sunt foarte cumsecade, am stat pana seara tarziu si am facut conversatie cu ele avand chef de vorba auzind ca venim din Europa- ei erau de nationalitate olandeza veniti cu peste 20 de ani in urma in Noua Zeelanda unde si-au deschis un restaurant( atunci era inceputul turismului in N.Z.) , acum l-au inchiriat si si-au transformat si cateva camere din casa in camere de oaspeti pentru turisti.

Dimineata am avut parte de un mic dejun bogat si sanatos si am aflat ca unul dintre oaspeti a fost luat cu Salvarea la ora 1 noaptea si isi cereau scuze daca ne-a trezit zgomotul facut atunci; noi n-am auzit nimic ,dormind ca noi-nascutii desi se pare ca s-a facut mult zgomot la venirea echipajului de la Ambulanta;cine are probleme cu somnul sa vina intr-un calatorie prin jurul unei tarii si entuziasmul, oboseala, numeroasele imaginile care va vor trece prin fata ochilor si nu in ultimul rand farmecul acestui  necunoscut ( sa nu stii unde dormi, ce si unde mananci, cu ce te deplasezi, etc.) va vor cufunda seara intr-un somn profund.

Ne-am intins la povesti si dimineata , prelungind micul dejun cu cateva ore si , printre multe alte lucruri interesante, ne-au spus sa nu mergem la izvoarele termale care sunt in statiune deoarece este foarte aglomerat( erau peste 3000 de turisti datorita vacantei de  Paste-enorm pentru asa o statiune mica) si avand masina, sa mergem la 50 de kilometri   spre munte si acolo vom gasi un izvor termal in mijlocul naturii ,cu putini turisti , mai intretinut si  mai ieftin ; bineanteles ca i-am ascultat si intr-o ora ne “fierbeam” oasele intr-o apa de  50 de grade,  in mijlocul naturii, inconjurati de munti inzapeziti si faceam conversatie cu putinii turisti ( mai multi localnici) care stiau de acest loc feeric.

Erau trei bazine de apa cu temperaturi de 30, 40 si 50 de grade si ne mutam dintr-unul in altul cand nu mai rezistam si se inrosea pielea ; am intrat si intr-un bazin japonez, aflat in interior , unde trebuia sa intri gol si unde puteai sa faci si sauna si masaj. Nu ne mai venea sa plecam de placere si Dana chiar uitase de bagaj si ca trebuia sa ne intoarcem la aeroportul din Christchurch pentru a vedea daca a sosit .

Statiunea Hanmer Spring este locul in care se afla cele mai inalte partii de ski si se pare ca week-end-ul acesta este primul in care a nins si se poate ski sus pe munte( n-ati uitat ,aici vine iarna…); deasemenea statiunea este renumita si pentru iesirile in natura care se fac cu ATV-ul, cu bicicletele, cu caii,  sariturile cu parasuta, si multe alte lucruri antrenante .

Pe drumul de ducere la izvorul ascuns din munti am luat o autostopista de pe drum care era din Germania si timp de cateva luni se afla Noua Zeelanda  colindand tara cu autostopul…aici,la asta nu m-am gandit…cel mai bun si ieftin mod de a descoperi intreaga tara! . In timpul studentiei mele , in vacantele de vara si iarna am vizitat si eu de cateva ori Europa cu autostopul si atunci am jurat ca , cand voi vedea vreun autostopist turist il voi lua indiferent daca arata dubios, este murdar, este intuneric sau nu am loc in masina…fac orice sa-l iau pentru ca si eu am fost asa si nu mi-a placut cand asteptam ore intregi pe marginea soselei( in special in Franta si Spania) ; este o experienta inedita sa faci autostopul, macar cand esti tanar, pentru ca intalnesti o groaza de oameni interesanti si ciudati ( de la milionari extravaganti, hipy, homosexuali, traficanti sau consumatori de droguri, multi cu probleme de toate felurile-inclusiv nebuni- ) si-ti ajuta in viata sa fii pregatit pentru orice…asa inveti “scoala vietii” …dar eu daca eram fata parca nu as fi facut asta singura…este adevarat ca autostopul se face in general singur(a)!. Ce ne-a miscat profund pe amandoi, pe mine si Dana, este ca s-a oferit sa-I dea Danei lucruri de-ale ei auzind ca si-a pierdut bagajul….stiti cum este mereu in viata,  oamenii care au putin ,dau cel mai repede din putinul lor, iar oamenii care au mult , dimpotriva ar aduna si mai mult…adevarat, nu ?...si trist !

Seara am ajuns din nou la aeroportul din Christchuurch, unde speram ca dupa o zi jumatate sa fi aparut bagajul, mai ales ca plecam in interiorul insulei de sud si nu stiam cum ne-ar fi trimis bagajul in caz ca aparea; din pacate despre bagaj nu se stia  nimic, nu aparea nici in sistem si asta m-a facut sa cred ca sunt sanse mari sa fie pierdut sau furat si sa nu mai apara niciodata; Dana este distrusa…a inceput sa uite de lucrurile personale dar se gandeste mai mult la casetele video filmate in Australia si Tasmania( erau si ele in bagajul pierdut) si mereu are nevoie de ceva care se gaseste in bagaj ( ghete de munte, haine groase, trusa cosmetica, etc.)…si pana marti totul este inchis deoarece este Pastele…

De la aeroport am plecat spre parcul natural “Muntele Cook” sperand sa gasim pe drum  un hotel, un motel, un B&B sa dormim, dar "ulciorul nu merge de multe ori la apa" , si nu poti mereu sa gasesti ce vrei si cand vrei...  fiind vacanta totul era ocupat si unde opream vedeam in geam scris “Full”-plin…sau aprins un bec cu “NO VACANCY”- nu sunt locuri libere; se facuse deja seara si  dupa cateva opriri fara succes ne-am dat seama ca era deja prea tarziu si ne-am hotarat sa incercam si masina asta pe post de camera de hotel…norocul nostru ca masina este de tip vagon ( sau cu stim noi sa zicem, “break” ) si avem loc sa facem in interior un pat destul de mare si confortabil…totusi Dumnezeu nu ne-a parasit si ne-a dat in cale un camping unde am avut toalete si dusuri , asta facandu-ne seara mai usoara.