Micul dejun la hotel a fost ca in filmele cu Charley Chaplin-filmele mute...: chelnerul ( bineinteles ca avea varsta hotelului) nu stia o boaba de engleza dar era tare expresiv si ne explica prin semne; de fapt in afara de omleta si oua ochiuri altceva nu avea sa ne ofere dar a durat ceva timp sa ne explice asta …

Am plecat se descoperim orasul si am reluat traseul pe care l-am facut seara trecuta; pe lumina cladirile aratau parca mai marete si mai stralucitoare.
Prima oprire am facut-o in Piata Simon Bolivar ( parca ati auzit de acest nume dar nu stiti de unde sa-l luati ,nu ?...vedeti ce bine este sa stiti un pic de istorie!…nu scapati nici de istoria Columbiei si atunci o sa aflati mai multe…)

Aici este kilometrul 0 al Bogotei , o piata superba inconjurata de cladiri marete si impozabile, iar in mijlocul pietei este o statuie din bronz cu Simon Bolivar ; piata este plina de oameni ( dar putini turisti, iar straini de America de Sud nu am vazut), plina de porumbei (sunt cativa intreprinzatori care vand boabe de porumb sa atragi porumbeii) si este o atmosfera linistita si placuta. Singura cladire din piata care dateaza din epoca coloniala este Capela del Sagravio , in rest toate celelalte au fost construite mai recent; O istorie aparte are Palatul de Justitie care in anul 1921 a fost distrus, apoi a fost reconstruit dar nu a durat decat pana in anul 1948 cand a ars din nou complet; a fost din nou reconstruit si…a fost distrus in anul 1985 de gherilele M-19 ; azi este un palat complet nou , solid , dar pastraza arhitectura coloniala.

Chiar in piata am gasit un birou de turism in care doua domnisoare dragute vorbind o engleza de incepator ne-au explicat ca acesta functioneaza de putin timp si incepand de azi s-a inaugurat si un autobuz care face turul orasului (cum gasesti in marile capitale si orase ale lumii) si prima saptamana este gratuit; ne-am bucurat dar ulterior am aflat ca prima si a doua zi este pentru localnici si oficialitati; abia peste 2 zile turistii vor avea acces la acest tur…deci ne-am bucurat degeaba penru ca noi peste 2 zile vom fi in Cartagena; totusi  am facut rost de harta si cateva informatii folositoare( si orice turist are acces, in acest birou, la internet, timp de 15 minute- o idee desteapta).

Dupa o repriza de pozat am continuat turul orasului si am ajuns in dreptul Muzeului Politiei , un muzeu recomandat de birou de turism , dar care nu ne prea entuziasma pana cand ajungand in dreptul lui am fost abordat de un politist care intr-o engleza impecabila ne-a invitat sa vizitam , gratuit , muzeul si ne-a spus ca el ne va fi ghid; nu am putut sa-l refuzam ( sunt prea putini columbieni care vorbesc engleza si cand dai peste unul nu trebuie sa-l scapi) si am inceput turul muzeului situat intr-o cladire superba si care pana acum cativa ani adapostea sediul politiei.  Contrar aparentelor a fost poate cel mai frumos tur pe care l-am facut la vreun muzeu in aceasta excursie deoarece am aflat lucruri inedite de la un  localnic vorbitor de engleza cursiva si pe care puteam sa-l intrebam orice ; pe departe cea mai interesanta  poveste a fost cea a lui Pablo Escobar,  despre viata lui, precum si intreaga operatiune pentru capturarea lui. O sa va povestesc pe scurt cateva momente semnificative din viata acestei figuri cunoscute pe plan mondial si care era ,pana acum cativa ani, asociat cu Columbia:

Pe la mijlocul anilor ‘80 ,Pablo Escobar a devenit seful clanului de droguri de la Medelin si in decurs de  cativa ani a devenit cel mai bogat om din Columbia; fiind un parvenit avea nevoie de recunoastere ( ca si majoritatea dictatorilor din intreaga lume) si a vrut sa intre in politica sa devina parlamentar; se pare ca acesta a fost inceputul sfarsitului pentru el; intotdeauna cand intri in politica , toata lumea iti rasfoieste trecutul in speranta ca gaseste ceva interesant pentru presa …si la Pablo Escobar trecutul insemna droguri, crime, sechestrari si multe alte ilegalitati din care sa iasa banii. Intr-o  emisiune la televizor , in direct, ministrul de atunci al internelor , a afirmat ca acest om nu are ce cauta in politica deoarece este patat de droguri si toata averea lui a fost cladita din trafic de droguri..in urmatoarea zi ministrul a fost asasinat de catre oamenii lui Escobar…a fost se pare greseala de moarte a lui Escobar ( care s-a crezut invincibil) si asa a inceput epoca de urmarire a lui , epoca care a durat cativa ani . Escobar, avand oameni platiti peste tot ,afla mereu  despre actiunile  politiei si reusea mereu sa scape…dar lantul se strangea, si politia era din ce in ce mai aproape de el. Se spune ca el a inceput sa negocieze cu statul columbian libertatea lui oferind sa plateasca datoria externa a statului in schimbul libertatii( cateva zeci de miliarde de dolari)…aceasta negociere nu s-a finalizat dar s-a ajuns la un acord , intre el si oficialitati , pentru ca el sa-si construiasca propria inchisoare , sa fie lasat sa traiasca in ea si in schimb va opri orice actiune terorista pe teritoriul Columbiei; autoritatile, fiind satule de valul de atentate si crime, au accceptat si timp de aproape 2 ani Escobar a locuit in propria inchisoare , dar nu s-a putut abtine sa nu continue afacerile , in special pe tertoriul Statelor Unite , de unde veneau cei mai multi bani. O alta greseala!… sa te pui cu americanii!…acestia au inceput negocierile cu statul columbian pentru a-l extrada pe Escobar in America unde sa fie judecat  pentru infractiunile pentru care era acuzat si care se inmultisera in ultimul timp. Escobar a aflat despre aceste negocieri si a evadat din propria inchisoare ( fiind construita de el si-a lasat cateva iesiri secrete “de siguranta”) continuind cu mai mare anvergura traficul de narcotice si actiuni de terorism. In cativa ani si-a schimbat de cateva ori infatisarea  ( pana si amprentele reusise sa si le schimbe) iar toti chirurgii esteticienii care-l operau erau apoi asasinati. La inceputul anilor ’90 serviciile secrete americane impreuna cu cele franceze au acordat sprijin logistic si uman serviciilor columbiene si dupa cativa ani de filaj acesta a fost descoperit iar cand a fost inconjurat ,nu a vrut sa se predea si  a fost executat. Interesant este ca Escobar a fost descoperit cu ajutorul telefonului mobil( prin satelit) pe care il folosea si care era ascultat mereu de serviciile secrete ; el nu-si inchipuia ca cineva ar putea sa-i asculte si sa-i localizeze mobilul( era la inceputul anilor 90!....) Toata povestea este prezentata intr-o parte a muzeului impreuna cu lucruri apartinand lui ( haine, pistoale, telefonul mobil) , cu aparatura folosita de americani pentru a-l captura , cu poze ale teroristilor care operau la comanda lui si cu multe lucruri interesante din viata acestei persoane atat de diabolica. (datorita lui au murit sute de mii de persoane :droguri, asasinate, rapiri, multe dintre victime fiind politisti). Mie mi s-a parut o poveste interesanta si am fost socat sa aflu despre viata acestui mare magnat( poate cel mai mare din toate timpurile) al drogurilor. Mai sunt multe de vazut in intreg muzeul care este o istorie a politiei de-a lungul intregii istorii a acesteia. Tot timpul am fost insotiti de adjunctul comandantului muzeului, un capitan de vreo 40 de ani care a fost scolit in Statele Unite (probabil ca este omul lor) si care ne-a facut o buna impresie pana la sfarsit cand ne-a amintit ca intrarea este gratuita in muzeu dar daca consideram necesar putem sa dam bacsis( si asta a repetat-o de cateva ori sa intelegem) …pacat ,s-a facut de ras cu toata  nobletea lui de capitan …oricum a fost un ghid la inaltime…si i-am dat bacsis suficient…

Am pornit apoi in cautarea unui local in care sa mancam si am hotarat sa mergem “pe mana” celor de la informatii turistice care ne-au recomandat un restaurant traditional columbian situat chiar in centru ; mancarea proaspata si buna ne-a transformat in alti oameni si am putut continua drumul pentru a descoperi cat mai multe din Bogota. Toate casele din cartierul vechi sunt construite in stil colonial , cu porti mari, balcoane micute ,vopsite in  culori vii , si multe din ele avand flori superbe la geamuri si balconase. Pe un munte din Bogota se afla o manastire celebra ,Monserati ,care in ultimul timp a devenit loc de pelerinaj pentru multi credinciosi si de unde ai o privire de ansamblul a intregului oras si unde ajungi cu ajutorul unui teleferic sau a unui funicular; am luat telefericul ( desi preferam funicularul dar acesta nu functiona in acel moment) si de sus am avut o priveliste de vis asupra intregii capitale. Este un munte precum Tampa in Brasov dar mult mai aranjat sus in sensul ca gasesti cateva restaurante cu priveliste spre oras , gradini bine ingrijite cu flori colorate si deosebit de frumoase, toate la 3200 de metri altitudine; Bogota se afla la 2600 metri fiind a treia capitala dupa La Paz(Bolivia) si Quito ca altitudine din America de Sud.

Manastirea Monserrati ( de fapt si muntele se numeste tot la fel) a fost distrusa in totalitate in anul 1918 de un cutremur si a fost reconstruita ulterior mult mai mareata si impunatoare fiind chiar pe varful muntelui , de unde domina intreaga capitala a tarii ; sambata si in special duminica este plin de oameni care vin la slujba si trebuie sa stai ore intregi la coada la teleferic si la funicular desi multi prefera sa urce pe jos pana sus; am intrebat si noi daca este posibil , macar sa coboram, si ni s-a raspuns ca in timpul saptamanii este locul preferat al hotilor si atacatorilor…s-au intamplat numai jafuri , nicidecum rapiri sau omoruri…probabil la cei care purtau ostentativ camere video sau aparate foto super performante si scumpe( aici Catalin a ridicat mana…) , aceia au fost atacati si au fost deposedati de ele…nu am vrut sa experimentam , deci am coborat tot cu telefericul.

De la baza muntelui am luat un taxi pana in zona moderna a orasului , trecand prin cateva cartiere rezidentiale ( unde am ramas uluiti de luxul si frumusetea cladirilor) ,am vazut ambasada Romana( situata in cel mai scump cartier), si am fost placut impresionati de arhitectura cladirilor moderne .

Bogota este un oras in plina expansiune si asta am putut-o remarca in zona de Nord a orasului , zona cosmopolita , plina de zgarie-nori, plina de magazine luxuase, cu restaurante de clasa mondiala, cu o agitatie specifica marilor capitale europene si care contrasteaza uluitor de puternic cu partea coloniala , veche, plina de biserici si cladiri vechi ( unele chiar darapanate, dar avand si ele farmecul lor); este un amestec de saracie , in partea veche a orasului( dar  unde gasesti bogatie culturala si istorica) si prosperitate si modernism , in cealalta parte…doua lumi diferite la 10 minute departare…

Ne-am plimbat pana seara tarziu acompaniati de agitatie orasului modern, ne-am delectat ochii cu ultimele tendinte ale modei in luxoasele magazine (Cristina a hotarat ca a doua zi dimineata la prima ora sa fie prima clienta a catorva magazine de lux) , am admirat arhitectura futurista ( ne-am minunat de faptul ca toate cladirile au acelasi design arhitectural la exterior , majoritatea fiind imbracate in caramida rosie ornamentala-probabil ca arhitectul sef al orasului a impus aceasta regula ), am urmarit calitatea oamenilor de pe strada, si intr-un final de seara am cinat pe terasa  unui restaurant “de fite” din centrul centrului capitalei…in zona numita “La Rosa”.

O seara minunata , intr-o zi superba , intr-un cartier care ai face pariu ca nu face parte din America Latina, intr-un oras unic , toate intr-o tara misterioasa si infricosatoare unde turistii  au retineri sa vina, dar care este o bomba turistica gata sa exploda curand, si care va deveni o destinatie de vacanta de top a agentiilor de turism din intreaga lume.

Taxiul ne-a lasat in apropierea hotelului ( soferul nestiind unde se afla acesta , iar noi nestiind sa-i spunem strada exacta) si a trebuit sa mergem cateva minute pe strazile ,asa zise “periculoase” ale Bogotei; dar localnicii in loc sa ne atace( cum , gresit,se spune in orice ghid turistic despre Bogota), au fost tare prietenosi si unii dintre ei chiar ne-au condus pana la hotel…nu va temeti de Bogota…vremurile terorii au trecut…