Dupa o noapte petrecuta prin aeroporturi si avioane, dimineata la ora 7 am ajuns in Cusco, tabara de baza a celor care vor sa ajunga la Machu Picchu. In interiorul aeroportului opereaza zeci de agentii de turism care iti ofera de la cazare, mijloc de transport, tururi pentru vizitarea obiectivelor importante din Cusco si imprejurimi, si ,poate cel mai important, excursii la Machu Picchu. Fiind concurenta poti sa negociezi orice si sa treci de la un birou la celalalt cautand cele mai bune preturi; important este ca nu te poti pierde si gasesti tot ce vrei in interiorul aeroportului. Precum v-am obisnuit , nici de data asta nu am venit pregatit cu nimic, neavand nici o rezervare sau ceva aranjat. Dupa cateva prospectari ne-am facut o parere despre nivelul de pret al hotelurilor, al tururilor si al excursiei la Machu Picchu ; daca veneam in plin sezon(iunie-iulie-august si decembrie) era foarte greu sa mai gasim bilete la unicul tren care duce la Machu Picchu, deci pentru cei care-si planifica Peru in sezon-plin trebuie sa stie ca este obligatorie rezervarea la tren cu mult timp inainte ( intrati pe www.perurail.com si acolo gasiti toate informatiile pentru rezervare). Exista doar 3 trenuri pe zi spre M.P. si acestea sunt clasificate in ieftin, mediu, si foarte scump, in functie de conditiile de calatorie( 80, 120 si respectiv 1000 dolari); diferenta calitativa intre primele doua nu este atat de mare-al doilea are mai mult loc la picioare si geam in plafon pentru admirarea peisajului-dar al treilea se pare ca este de mare lux …si combinat cu alte servicii ajunge la 2000-3000 dolari. Toate cele 3 trenuri pleaca dimineata si se intorc spre seara, deci dupa ora 8 dimineata nu mai poti sa pleci spre M.P. Alta varianta de a ajunge sa vezi una din cele 7 noi minuni ale lumii este pe jos, timp de 4 zile , pe drumul vechi al incasilor, dormind in cort si escaladand in fiecare zi muntii si vai ;este un traseu unic , de o frumusete aparte, si nimeni , din cei care l-au parcurs ,nu a regretat cele 4 zile si 3 nopti petrecute in mijlocul muntilor din tinutul incasilor, iar dupa 3 zile satisfactia este enorma ca ai reusit sa refaci drumul facut de incasi cu sute de ani in urma. Eu nu as fi ratat o asa ocazie dar lipsa timpului si programarea cu mult timp in avans au facut sa alegem partea usoara a traseului, respectiv tren-autobuz.
Pretul negociat pentru a ajunge la M.P. a fost de 175 dolari de persoana , pretul incluzand biletul de tren( la clasa “backpacker” –adica cea ieftina, a rucsangiilor), pretul autocarului de la gara M.P, unde te lasa trenul,. pana la “orasul pierdut”( un drum de aproximativ 8 km cu serpentine), taxa de intrare in M.P. , transfer la si de la hotel, precum si asistenta cu ghid in limba engleza. Am facut socoteala adunand toate taxele ieseau cam 160 dolari, restul pana la 175 a fost comisionul agentiei…am negociat bine ,iar agentia a acceptat doar pentru ca eram 4 , iar noi am fost fericiti ca nu am mai avut bataie de cap cu rezervarea biletelor de tren si alte alergaturi. In plin sezon cu siguranta pretul agentiilor este mai mare dar al celorlalte taxe ramane la fel; doar agentia castiga mai mult si atunci poate merita sa alergi tu sa-ti faci rezervarile te costa 160 dolari, dar trebuie sa o faci din timp. Pretul pentru cele 4 zile pe traseul incasilor este de la 200 dolari pana la 500 in functie de sezon, numar de turisti, calitatea serviciilor, a meselor si a capacitati de negociere. Incepand de anul acesta autoritatile locale isi doresc sa reduca numarul turistilor care aleg drumul incasilor, ridicand pretul impus agentiilor ( agentiile care organizeaza excursia trebuie sa fie autorizate de Ministerul Turismului si sa plateasca o taxa, iar aceasta taxa creste mereu) , agentiile la randul lor au ridicat pretul si astfel se spera sa se descurajeze alegerea acestui traseu.
La ora 9 dimineta eram cu contractul pentru M.P. semnat, aveam camere la un hotel din centru( tot prin aceiasi agentie-25 dolari), si mai luasem si un tur la Valea Sacra, organizat tot de aceiasi agentie (7 dolari de persoana-cel mai bun pret !). Turul prin Valea Sacra l-am luat in aceiasi zi de la ora 14 pana seara tarziu ,sperand ca pana atunci sa ne facem o idee despre orasul Cuscu; de dormit nu se punea problema, desi eram foarte obositi, deoarece aveam atat de multe de vazut si alocasem doar 2 zile acestei destinatii ( din pacate!). Am hotarat sa ne aruncam doar bagajele in camera ( fara sa facem dusul ,cel dorit, deoarece ne-ar fi molesit si am fi adormit in cada ) si sa plecam sa vedem “cu ce se mananca orasul”. Aveam la dispozitie cateva ore pana la 14 cand aveam excursie organizata la templele din Valea Sacra.
Dupa cativa metri pe micutele strazi din Cusco, am concluzionat rapid ca este un orasel frumos, curat, plin de istorie, dar unde turismul este regele neincoronat; plin de turisti pe strazi, fiecare casa este ori restaurant, ori hotel , ori agentie de turism ( am auzit ca sunt mii de agentii),ori magazin si se vede ca orasul traieste exclusiv din turismul international . Centru orasului este “Piata de Armas” , o piata imensa inconjurata de 2 catedrale-biserici catolice, cu cladiri in stil spaniol, cu balconase dragute si aspect medieval; un loc dragut pentru plimbare mai ales ca temperatura era ideala( 20 de grade) , Soarele stralucea incalzind atmosfera si la propriu si la figurat. Pana la ora 14 ne-am plimbat pe strazile aglomerate ale orasului intrand in cateva magazine frumos aranjate, am vizitata piata centrala unde se vinde orice , am mancat mancare facuta la bucatariile ambulante ale localnicilor( unde mananca si ei) , am cumparat prostioare, am baut suc proaspat din fructe exotice , dar cel mai mult ne-am plimbat admirand acest oras unic. Daca veniti in Cusco , sa nu faceti ca noi, ci sa alocati cel putin 3 zile vizitarii acestui oras placut- nu va veti plictisii aici!.
La ora 14 ne-am imbarcat intr-un autocar ( din zecile existente),si am plecat impreuna cu ghidul sa vizitam cateva din stravechile cetati incase aflate in “Valea Sacra”.
Dar cine au fost incasii ?...
O populatie care-si spuneau “Inca” ( in traducere “Fii Soarelui), care nu se stie de unde au venit, dar au reusit intr-un timp scurt sa cucereasca un mare teritoriu din nordul si vestul Americii de Sud, fara sa fie la fel de razboinici si cruzi ca aztecii; ei au cucerit mai mult de 500 de civilizatii de amerindieni, si si-au impus organizarea lor social-legislativa peste toate tinuturile cucerite de ei. Desi nu stiau nici o scriere acestia se pare ca transmiteau mesaje printr-un sistem de noduri si lungimi ale sforilor( nu s-a descoperit nimic concret , ci sunt numai ipoteze).
Legenda spune ca in secolul 12-lea, primul rege incas , Manco Capac a fost insarcinat sa gaseasca “qosq’o” ( in traducere, buricul pamantului) si dupa lungi cautari l-a gasit pe locul actualului oras Cuzco, unde a format o capitala a incasilor; resturi ale acestui maret oras se afla astazi in apropiere de Cuzco, si acolo poti sa realizezi, cat de inaintati erau incasii si ce minuni au putut ei sa faca in perioada respectiva. Cusco este indiscutabil capitala arheologica a Americii de Sud si cel mai vechi oras American locuit fara oprire.
Timp de cateva ore ne-am plimbat printre ruinele vechiului oras incas, admirand priceperea , cunostiintele si maiestria vechilor incasi, si imaginandu-ne ca suntem cu 600 de ani in urma cand orasul era in plina glorie fiind capitala Imperiului Incas. Ramai stupefiat vazand blocuri de piatra cantarind zeci de tone care sunt précis sculptate si unite cu o exactitate inginereasca , intre ele neexistand nici o mica fanta sa bagi lama de cutit…si toate unite fara gram de mortar.Sunt multe de povestit despre ruinele vechilor temple ale incasilor din fosta mare capitala a Imperiului ,dar acestea au fost eclipsate de “Orasul Pierdut” de la Machu Picchu; daca nu as fi vazut M.P. cu siguranta v-as fi vorbit despre Valea Sacra din Cuzco dar imi pastrez cuvintele pentru Machu Picchu…sa vedem daca imi mai revin pentru ca au fost cateva ore cand nu am mai putut sa o deschid datorita entusiasmului si incantarii date de aceasta minune .
Cuzco se afla la o altitudine destul de mare -3300 de metri fiind situat pe valea raului Huaianay, si datorita acestui fapt temperatura este foarte placuta ziua dar spre seara se raceste si nu poti sa stai fara o geaca pe tine.
Datorita unor razboaie interne si a luptei pentru putere a doi frati , fii ai unui rege , la inceputul secolului 15-lea spaniolii au cucerit orasul, au distrus majoritatea asezarilor incase, au impus religia catolica si au ridicat catedrale si biserici care domina astazi orasul modern; ce nu au putut ei sa faca este sa schimbe oamenii, majoritatea populatiei ( orasul are 150.000 de locuitori) a ramas de provenienta indigena. Oamenii sunt mici si scunzi dar robusti, au ochii migdalati , cu fete rotunde si majoritatea au tenul inchis si fata este parca arsa de Soare…multi ( in special femeile) se imbraca colorat si mereu au la ei o patura groasa si colorata pe care o poarta cu mandrie….acestia sunt descendentii legendarilor incasi …limba folosita si astazi de acesti descendenti este “quechua” o limba care nu se scrie ci doar se vorbeste; am intalnic cativa localnici care ne-au dezvaluit ca bunicii lor nu vorbesc decat aceasta limba si acasa ei o vorbesc cursive dar fara sa stie sa scrie. Limba suna si seamana mai mult a japoneza .
Societatea incasilor era structurata in jurul unui sef suprem care conducea intregul imperiul ;el are datoria sa conduca partea administrativea , politica , militara,religioasa si partea sociala. In perioada imperiului incas toti baietii si fetele ajunsi la varsat maturitatii ( nu stiu cat era la ei aceasta varsta , stiu doar ca destul de devreme) erau asteptati sa se casatoreasca, sa-si faca o familie pe care se poate bizui imperiul. Poligamia era permisa numai in cadrul clasei superioare, militarii si liderii religiosi avand concubine alese cu mare grija. Baietii erau trimisi la scoli ca sa poata studia subiecte delicate precum astronomia, arhitectura, agricultura, ingineria si arta militara care consta in strategii militare. Fetele aveau grije de animale, confectionau ceramice si crosetau haine pentru intrega familie. Logistic imperiul era foarte bine organizat avand locuri strategice pentru depozitarea de mancare, pentru distributia ei la populatie in caz de nevoie si nimeni in aceea perioada nu murea de foame.
Trei legi fundamentale guvernau societatea : Ama Sua, Ama Lluya si Ama Quella ; nu fura, nu minti si nu fii in afara …munca fara menajamente si cinstea erau pilonii ordinii sociale si aceste trei legi au pus bazele unor dezvoltari culturale impresionante in acele vremuri .
Incasii credeau in mai multi zei, cel mai important fiind “Dumnezeul Soarelui”(Inti) iar luna ii era partenera (Quilla); o mare atentie era acordata stelelor care i-au ghidat pe incasi sa dezvolte o stiinta a astronomiei pe care o foloseau in agricultura si la festivalurile religioase. Muntele , lumina, curcubeul,pamantul, apa erau lucruri adorate de incasi considerandu-le sfinte.
Sper ca nu v-am plictisit cu detalii dar trebuie sa intelegeti cine erau, ce faceau, cum gandeau acesti misteriosi incasi pentru a vedea de ce si cum au putut crea un imperiul atat de maret in aceea vreme.
Ultimul obiectiv pe lista de vizitat a fost o fabrica de confectii din material de alpaca( alpaca sunt niste animale care sunt intre lama si oaie) care se spune ca are niste proprietati mult superioare lanei si din care se fac fel si fel de haine ; nu sunt ieftine hainele de alpaca, dar sunt ceva deosebit si daca numai 10% din ce se spune este adevarat atunci este un material care va revolutiona lumea. Dana a fost campioana la cumparaturi, dar si Cristina vad ca vine din urma…dupa atat cultura trebuia putin si dezmat la cumparaturi…
Seara am incheiat-o intr-un restaurant recomandat de ghidul nostru, retaurant care ne-a cucerit pe toti cu mancarurile fine din bucataria traditionala peruana si deasemenea am fost incantati de servirea ireprosabila a unui chelner local.
Maine va fi mai greu pentru mine pentru ca voi incerca sa va aduc in inima orasului pierdut , Machu Picchu , unde sa traiti o bucata mica din ce am trait eu cateva ore acolo…