vineri, septembrie 19, 2008

Toate zilele petrecute in Galapagos au fost zile de basm, zile care desi ma asteptam sa fie ca-n povesti au intrecut “povestile”; daca as fi citit ceva –scris de vreun Costin- despre aceste tinuturi de vis, cu siguranta as fi crezut ca exagereaza…dar, eu nu exagerez cu nimic…
Cea de-a treia zi in arhipelag a fost poate cea mai deosebita deoarece am facut lucruri unice in viata mea inotand cu pinguinii( da, pinguini adevarati , pinguini de Galapagos),m-am luat la intrecere cu broaste testoase, m-am jucat cu leii de mare si focile, am pus mana pe pelicanii care vanau in apa ( stiam ca nu este voie dar nu m-am putut abtine…), am facut snorkelling ore intregi si…dar sa incep cu inceputul …
Dupa o noapte grea , cu valuri uriase (si implicit tangaj pe masura) ,la ora 6 dimineata ne-am sculat deoarece inainte de a lua micul dejun trebuia sa vizitam cea mai noua insula a arhipelagului , o insula in care acum 200 de ani a erupt puternic un vulcan si toata insula era acoperita de lava solidificata relativ recent. Cand am ajuns pe insula ( insula parca se numeste Sullivan) am avut impresia ca am aterizat pe Luna ; fara pic de vegetatie, plin de cratere micute, crapaturi, si aveai impresia ca lava s-a intarit cu cateva ore in urma. Era un peisaj preistoric si cred ca daca aceasta insula nu ar fi fost parc –rezervatie protejat, s-ar fi facut multe filme S.F. in acest cadru selenar. Ne-am plimbat cateva minute pe aceasta lava solidificata, ne-am bagat in cateva crapaturi ciudate ,facand poze care sa para ca inotam in lava fierbinte si am fost acompaniati mereu de iguane si soparle micute care ne considerau prietenii lor. Este prima oara cand am vazut lava solidificata relativ recent si Rafael (ghidul nostru) ne-a spus ca vor mai trece poate zeci , sute de ani pana cand aici va incepe sa creasca vegetatie…
Deocamdata am vazut doar un cactus micut care incepe sa populeze peisajul total arid si fara viata al insulei…este inceputul …probabil peste sute de ani vor fi si palmieri…
Ce bine este sa te scoli de dimineata si sa fii harnic deoarece la ora 7 ne intorceam din prima excursie si veneam pe vas sa luam micul dejun; la ora 8 deja ne pregateam de a doua tura pe o noua insula vulcanica relativ tanara , insula unde aveam sa escaladam si un munte de unde sa avem o priveliste asupra tuturor insulelor din jur. Aici am vazut craterele unor vulcani mai micuti, am luat niste roca vulcanica cu noi deoarece era atat de usoara (datorita aerului din ea) si ni s-a parut interesanta de adus in Romania iar la plecarea de pe insula am dat ocolul ei si ne-am bucurat ca am putut sa vedem pe stancile insulei , stand la Soare, cativa lei de mare impreuna cu niste foci; aici am invatat sa fac deosebirea dintre cele doua manifere marine gingase.
Aproape o ora am dat ocolul insulei si am fotografiat focile, leii de mare,pinguinii, pasarile, iguanele, toate parca fiind niste vedete care stateau la pozat mandre si stiind ca sunt in centru atentiei ,nefiind speriate de niste “paparazzi” ca noi care ne apropiam, fara jena, pana la un metru de ele… Da , ele sunt vedetele arhipelagului si se comporta ca niste adevarate vedete…
Trebuie sa va spun ca pinguinii de Galapagos se gasesc numai in apropierea acestor insule( mai précis insula Bartolome) – spre deosebire de leii de mare , focile, broastele testoase, iguanele si alte manifere pe care poti sa le intalnesti prin tot arhipelagul.
Ziua a continuat cu cea mai frumoasa parte a ei in care ne-am luat masca, tubul de respirat, costumul de neopren( stia ghidul ca nu ne va scoate repede din apa si ne-a sugerat sa ne luam costumul sa nu inghetam) si ne-am bagat in apa sa fim alaturi de aceste frumoase creaturi ale arhipelagului. Din pacate Dana si Cristina au ramas pe plaja insulei Bartolome, o plaja superba dar cu siguranta au regretat cand au auzit cu cine ne-am jucat noi in apa.
Imi este greu sa va scriu ce am facut in apa deoarece este de necrezut( nici eu nu as fi crezut , sau as fi crezut ca exagereaza cel care mi-ar fi povestit) dar daca veniti in Galapagos macar sa stiti la ce sa va asteptati : primele gazde au fost leii de mare care ne dadeau ocolul jucandu-se cand cu noi cand intre ei ( Dana mi-a povestit ca in timp ce facea ea baie la mal a venit un pui de foca si si-a pus botul pe piciorul ei…vroia sa se joace saracul…), apoi au aparut pinguinii care ne aratau cum vaneaza ei sub apa pestii si cat de rapizi inoata in comparatie cu cat de lent merg pe uscat …nici broastele testoase nu s-au lasat mai prejos si ne-au aratat maiestria lor in apa , desi noi am incercat sa ne luam la intrecere cu ele crezand ca sunt lenese ca pe mal…si pe langa aceste raritati ( desi aici nu sunt deloc raritati, ci este ceva normal) am vazut si sute de pesti de toate marimile si culorile. Aici toata fauna marina formeaza o entitate bine conturata si ar fi pacat ca interventia omului sa deregleze acest echilibrul aproape perfect , echilibrul care ar putea sa fie un exemplu pentru omenire…
M-am bucurat cand am citit ca arhipelagul Galapagos face parte( nu de mult timp) din Patrimoniu Umanitatii si sunt diferite organizatii internationale care ajuta material si prin voluntari la mentinerea acestui Paradis pe Pamant.
Foarte interesant mi s-a parut cum vaneaza pelicanii si celelalte pasari care se hranesc cu pesti; zboara deasupra apei, vad pestii in apa cu ochii lor unici, se arunca intr-o clipa in apa, intra aproape 2 metri si prind cu ciocul un peste micut; de multe ori le scapa din cioc dar au o rapiditate si o viteza de reactie atat de mare incat il reprind din nou in cioc intorcandu-se cu pestele la suprafata unde il inghit…si asta am vazut-o la cativa metri de mine uitandu-ma in apa cu masca …
Ghidul ne-a spus ca prin arhipelag mai vin si delfini si balene dar ce o sa mai ramana de vazut anii urmatori daca vad anul acesta tot ce se poate…m-a mai intrebat daca am mai vazut rechini si i-am spus ca nu le-am dus dorul…nu se incadreaza bine pe langa pinguini, foci, broaste testoase si lei de mare…
Voi incheia ziua cu un alt citat foarte drag mie si pe care eu incerc sa-l aplic :
“VISEAZA CA SI CUM AI TRAI VESNIC SI TRAIESTE CA SI CUM AI MURI MAINE”…nu incercati si voi ?....