Beijing- China
Dupa un zbor placut de 8 ore ( placut si care a trecut repede deoarece am fost in compania unei bulgaroaice dragute si care vorbea surprinzator de bine engleza) am aterizat dimineata la prima ora pe un modern si imens aeroport ( capital international aeroport Beijing) . La intrarea in aeroport te intampina cativa soldati-macheta din celebra “armata de teracota” , soldati in marime naturala care-ti amintesc sa nu uiti sa vizitezi aceasta minune a lumii. De la aeroport in centru ( unde este hostelul meu) am realizat deja unde am ajuns …un oras mai mare decat Belgia, si cu o populatie care depaseste Romania ( dupa ultimele statistici Beijingul a ajuns la 22 de milioane) si cu autostrazi ca in America (4-5 benzi pe o parte) – impresionant si impunator oras !

Am avut ceva dubii in legatura cu hostelul ales ( la 8 euro toti mi-au spus ca o sa dorm intr-un grajd) , dar este exact ce astept de la un hostel pentru rucsangii ( curatenie, atmosfera placuta, informatii utile, parteneri de calatorii, schimb de experienta, etc). Dorm intr-o camera cu 4 paturi dar sunt singur; dupa un dus rapid nu m-am bagat in pat contrar starii de oboseala pe care o simteam dupa o noapte pe avion nedormita pt ca as fi ratat o zi , si am plecat sa explorez rapid si sa-mi fac o mica impresie despre oras. La plecarea din hotel receptionerul m-a intrebat de ce nu merg la micul dejun ( a, am uitat sa va spun ca este inclus in pret ) si i-am raspuns ca azi dimineata eu nu am micul dejun deoarece eu camera ( patul ) ar fi trebuit sa o iau de la ora 12 si ii multumesc oricum pentru ca nu ma taxeaza pt inca o noapte; nu m-a lasat sa plec fara sa mananc pentru ca a zis ca o sa-mi placa mancarea si nu trebuie sa platesc nimic….un gest frumos si un exemplar ambasador (al tarii in care sunt oaspete) acest tanar receptioner. Din pacate , micul dejun m-a dezamagit deoarece eu asteptam mancare chinezesca si ei mi-au dat “mic dejun continental” , adica stil american , cu paine prajita, branza , omleta si gem. Probabil ca ei sunt mandri ca dau mancare occidentala si fac eforturi pt asta …si daca ma gandesc bine multi turisti chiar sunt dependenti de acest tip …scuze , m-am gandit numai la mine J.

Am luat o harta si “mi-am setat” coordonatele spre “Orasul interzis” – pe harta pare la doi pasi dar receptionerul mi-a spus ca fac vreo 2 ore…n-am facut decat o ora si a fost o plimbare placuta prin “hutongul” Beijingului ( strazile mici , aglomerate , tipice orasului vechi , dar cu gradini si porti asezate “feng shui” deoarece aici stateau inainte oficialii imperiali) .

La prima impresie pot sa concluzionez 3 aspecte :
1- sunt MULTI …dar multi, multi !- ca un musuroi de furnici…si mai sunt si pe biciclete….milioane de biciclete; este un spectacol fascinant dimineata la prima ora sa vezi strazile biciclistilor ( biciclisti au strazi speciale, delimitate de cele pt masini) pline ochi cu chinezi pe biciclete- si toate bicicletele sunt simple ca si cele avute de bunicii nostri pe timpuri) .
2- nu vorbesc si nu inteleg deloc engleza ( si probabil nici o alta limba straina) ….si cand afirm asta imaginati-va ca nici “yes” sau “no” nu pricep- nici macar sa zica ‘yes” …
3- scuipa pe strada- chiar si femeile – mergi pe langa ei si odata auzi si vezi ca scuipa langa tine; poate face parte din traditia si obiceiurile stravechi si …poate ca este sanatos… hai sa nu-I judecam dupa standardele occidentale!

Pe drumul pana la “Orasul interzis” , trecand prin cateva parcuri ,am intalnit destul de multe grupuri de localnici care se miscau parca in reluare intr-un fel de gimnastica a corpului si a spiritului; probabil ati vazut la televizor scene din timpul acestui dans in care trupul parca se lupta cu cineva invizibil, dar o face cu incetinitorul – daca nu ma insel se numeste “tai chi”.

Ajuns la poarta de nord a “ Orasului interzis” numit oficial de noua conducere a Chinei , “Muzeul palatului” , mi se spune ca trebuie sa ocolesc tot complexul pentru ca intrarea se face prin partea sudica in dreptul pietei “Tian’ an Men”- parca mi-a pus cineva bolovani in picioare stiind ca trebuie sa ocolesc 700.000 metri patrati L - dupa o noapte nedormita si pe o caldura de 30 grade. Dupa 30 de minte ajung in dreptul intrarii unde am crezut ca e o manifestatie de oameni, gen revolutie…zeci de mii de oameni ( majoritatea turisti chinezi) se pregateau sa intre ( in grupuri) sa viziteze misteriosul “oras” ; la tot pasul ti se solicita ajutor de catre asa numitii “ghizi oficiali” care sa te duca si sa-ti arate secretele orasului si care daca esti naiv te taxeaza cu peste 50 dolari . la intrarea in complex era un stand cu aparate electonice cu casti , pe care le puteai inchiria si ele iti explicau despre fiecare loc pe unde treceai ( probabil ca au senzori care pornesc inregistrarea la fiecare loc important) – interesant este ca printre cele 20-30 de limbi disponibile , era si …bingo ! …romana !- oare sunt multi turisti romani sa fie nevoie de aparate in romaneste ? – ma indoiesc !, cred ca alta e explicatia…

Intreg orasul este inconjurat de apa si mi-e greu sa va descriu maretia acestui complex edificiu – tineti minte ca are 9999 de constructii, este marginit de cateva porti imense cu nume sonore : “Poarta Pacii Celeste” “Poarta Puritatii celeste” , “Poarta Armoniei Supreme” “Poarta Puterii Divine” si are zeci de palate si sali la fel de celebre : “Palatul Linistii Pamantesti” , “Sala pacii Imperiale” , “Palatul armoniei Eterne” , “Poarta puterii divine” , “Paravanul celor 9 ingeri” , “Pavilionul celor 1000 de toamne” , “Templul Pamantului si al Cerealelor” , “Sala armoniei perfecte…a armoniei supreme, a armoniei ocrotite, etc

In “Orasul Interzis” sunt 2 curti : cea interioara folosita pe timpuri pentru activitati neoficiale si cea exterioara destinata ceremoniilor oficiale – in curtea interioara locuia familia imperiala in cele trei palate : “Palatul Calmului Terestru” , Sala Unirii” si “Palatul Puritatii Celeste” . De o parte si de alta a acestor palate se afla alte sase palate in care intr-unul locuia imparateasa, in altul concubinele si in celelalte printii , deasemenea cu nume ciudate : “Palatul cultivarii Caracterului” , “Palatul Batranetii Linstite” , “Palatul Placerii si al Longevitatii” , “Palatul Bunatatii si Calmului.

Stiu ca pentru cineva care nu este prezent la fata locului este greu sa-si imagineze acest labirint de palate, porti , sali, curti , etc pe o suprafata cat a unui oras, dar acest labirint este marturia multor secole de civilizatie si cultura a acestui vechi popor .

Multe sali adapostesc muzee cu mii de obiecte de arta, instrumente muzicale folosite in acele timpuri , arme de vanatoare, imbracamintea acelor vremuri , servicii de masa din aur si cistal , jucarii pentru printisori si printese , etc toate alcatuind cel mai mare tezaur oriental din lume.
Un loc interesant este “Palatul Tinerilor frumuseti” unde sunt prezentate obiecte mai moderne realizate cu prilejul celei de-a 50-a aniversare a imparatesei mame Cixi care a murit secolul trecut .

Constructia “orasului” a inceput in anul 1420 din ordinul imparatului Chengzu ( face parte din dinastia Ming) si sute de ani s-a tot renovat, modificat de catre cele doua mari dinastii ale Chinei –Ming si Qing .in acest oras-palat au locuit 24 de imparati ( care erau considerati “fii ai cerurilor” ) intre 1420 si 1912. Ultimul imparat , Pu Yi , a abdicat si ajuns din stapan absolut al cerurilor si al tot ce era pe pamant( pamantul Chinei) intr-un simplu gradinar al orasului…
O incapere care m-a fascinat pe mine este “Sala Armoniei Supreme” , unde se gaseste un tron imperial, imbracat complet in aur ; langa acesta se afla vase mari unde se ardeau esente de parfum pentru o atmosfera si un miros placut ; tronul este inconjurat de sase coloane poleite in aur, impodobite cu dragoni iar pe tavan este un dragon care inghite o perla uriasa - in fata tronului sunt zeci de vase din bronz, cateva broaste testoase si doi cocori din metal .

Dupa cateva ore de istorie si fascinat de cultura si maretia acestui popor am renuntat sa cutreier si restul de incaperi ( probabil ca intr-o zi intreaga ai timp sa vezi, dar rapid, totul- conditia este ca aceea zi sa nu fie prima … ) si m-am indreptat spre istoria mai contemporana intrand in vestita piata “Tienanmen”( in traducere “Piata Portii de intrare in orasul interzis”) – cea mai mare piata din lume-stiti pentru ce este faimoasa in lume, nu ? – va spun cand ma intorc in Romania…piata este dominata de un portret imens al lui Mao si cateva lozinci despre comunism si China populara…va mai amintiti ?

Aici se afla Muzeul Chinei, sediul Partidului comunist ( aflat la putere in China) , Mausoleul lui Mao , si Palatul Cultural al muncitorilor.
Spre seara am ajuns la hotel ( tot pe jos ) si nu stiu cum am mai reusit sa intru sa fac dus , dar important este ca acel dus mi-a dat forte noi si in loc sa ma culc , am hotarat sa inspectez o faimoasa strada din Beijing , strada care nu are voie nimeni sa o rateze – este chintesenta bucatariei orientale! Strada se numeste “Wangfujing” si este faimoasa pentru ciudatenile culinare care se servesc acolo ! intr-adevar acolo vezi cei mai multi turisti occidentali ( in rest majoritatea turistilor sunt chinezi) fiecare facandu-si curaj sa guste ciudatele bucate chinezesti . Intr-o jumatate de ora aveam in stomac carne de sarpe, viermi de matase, gandaci , paianjeni , raci si am luat si o supa cu fructe de mare si taietei de orez deoarece am simtit ca , carneturile , erau prea uscate si cu multe condimente. Cea mai buna carne este cea de sarpe, dulce , gustoasa , moale si se par ca este si cea mai sanatoasa … apoi sunt racii , dar au carne putina si nu-ti ajung nici la o masea ; nu m-au impresionat deloc viermii de matase ( ei n-au nici un gust , noroc cu sosul pus pe ei) si am abandonat sa gust scorpioni- cand am vrut sa comand , am vazut unul miscandu-se …si am renuntat instantaneu ; toate produsele pe care le vezi sunt crude , si le pun in tigaie dupa ce le comanzi – deci probabil ca este bine sa-l vezi mascandu-se pentru ca esti sigur ca este proaspat , dar…exista o limita. Preturile sunt sub un euro fiecare bucata de specie ( sunt puse pe un bat ca o frigaruie) si probabil de aceea multa lume gusta din fiecare sortiment . Sper maine sa nu va scriu din spital, sa “sasai” ca sarpele, sau sa-mi iasa vreun vierme ( prajit insuficient J ) pe undeva printre dinti … sau prin alta parte … J… totusi, e pacat , odata in viata sa nu gusti ! dar , atentie , nu luati alt tip de carne pt ca nu stiti ce contine ( caine, magar, etc) si chinezii iti spun ca este carne de caine dar, trebuie sa inveti chineza sa intelegi.

Maine ma duc la Palatul de vara, ma intalnesc cu bulgaroaica care a venit in China sa invete limba chineza si sta 3-6 luni , si impreuna cautam sa aranjam excursia la Marele Zid.

Dupa numai o zi de China am inceput sa ma simt excelent si imi place la nebunie aici ; cand Taromul va avea zbor direct aici , promit ca o sa vin si numai pentru un week-end aici …