Dragii mei prieteni,
In urmatoarele 17 zile voi incerca sa va aduc zilnic alaturi de mine in minunata lume a calatorului vagabond, a calatorului fara program prestabilit, in lumea calatorie nu a turismului de masa. Vom calatori impreuna in mijlocul unor popoare mult diferite de ale noastre , in inima unor tari mult indepartate si de putini cunoscute, de-a lungul a mii de kilometri printre culturi si traditii care cu siguranta vi se vor parea ciudate dar la care mi-as dori sa visati si intr-o zi sa le traiti “live” … dar pana atunci urmeaza un jurnal in direct din China si Mongolia, un jurnal in care voi povesti tot ce vad, aud, miros, traiesc , mananc , pipai, simt si voi incerca sa va aduc alaturi de mine sa calatoriti si voi prin intermediul acestor relatari macar pentru cateva minute zilnic.
Cei care au mai “calatorit” alaturi de mine stiu ca pot sa dezactiveze primirea acestor relatari trimitand mail la adresa mea (costinelstef@yahoo.com ) , pot oricand sa intre pe blogul meu unde public aceste povestioare ( www.costinblog.blogspot.com) pot sa ma critice , laude , sa vina cu sugestii , si sa ma intrebe orice apeland deasemenea la mail-ul meu ( voi raspunde tuturor, dar, din cauze obiective , cu intarziere) - si pot oricand accesa site-ul meu oficial www.costinstefan.ro
Acum exact 5 ani a inceput experienta mea de jurnalist “on-line” de pe “teatrul de razboi “ al unor destinatii “ciudate” si mai putin stiute de industria turismului. Multi m-au considerat ( acum cativa ani) nebun auzind ca plec in Birmana ( actualul Myanmar) , Cambodgia, Uganda, Rwanda, Madagascar, Columbia , Etiopia, Djibuti, si multe alte destinatii care pe vremea aceea nu se gaseau pe lista agentiilor de turism . Majoritatea romanilor stia ca o plecare in strainatate se face cu ajutorul agentiilor si conceptul de turism individual abia se nastea ( in Romania), putini avand curajul de a pleca fara ceva “all-inclusiv “.
In ultimii ani , noi romanii am inceput sa calatorim si independent ; am invatat sa ne petrecem vacantele si calatorind, nu numai stand 7 zile la un hotel de 3,4,5 stele; am inceput sa visam la destinatii de care doar auzisem , am invatat sa ne construim vacantele noastre de vis , traind visele … sa le cautam prin internet, sa ne facem rezervari prin internet , sa cumparam bilete de avion prin internet, sa ne documentam si sa scriem despre experientele noastre pe blog; acum 5 ani cand am scris prima oara pe blog eram o comunitate mica de “blog-eri …azi e plin de calatori care isi impartasesc experientele in acest mod – cinste lor ! …si la cat mai multi !
A trecut mai mult de un an de cand nu ati mai calatorit alaturi de mine ; multe s-au schimbat in viata mea in acest an- si in bine si in rau !; am invatat ce inseamna viata de corporatist , am retrait zilele cu 10-12 ore pe zi de munca ,am aflat ce inseamna sa ai sefi, sa dai rapoarte, am trecut printr-un divort traumatizant, am lucrat un an intreg fara concediu –dar am invatat multe!
Multi dintre noi traim intr-o lume in viteza ; alergam , suntem mereu grabiti , avem un ritm de viata infernal in care raportul de ore 8-8-8 ( profesie- timp liber, socializare, familie- somn) este dat peste cap . Alergam doar la suprafata lucrurilor iar in profunzime nu mai avem timp sa intram , ne traim viata fara sa ne gandim ce vrem cu adevarat sa devenim si unde vrem sa ajungem ; munca ne solicita la maxim si la sfarsitul zilei intorcandu-ne acasa descoperim ca deseori familia nu este pentru noi o sursa de bucurie si refacere ci inca o solicitare – desi dupa terminarea serviciului ne impunem sa petrecem o seara placuta impreuna cu cei dragi , nu mai avem energie pentru a face mai nimic…cordonul ombilical care ne leaga de locul de munca este , pentru multi, mai lung ca niciodata.
Si ca o concluzie a unui an plin de munca : ENERGIA , nu timpul, este cea de care avem nevoie pentru a trai la maxim – PERFORMANTA, SANATATEA SI FERICIREA SE BAZEAZA PE O ADMINISTRARE CAT MAI CORECTA A ENERGIEI!
Dar sa trecem la calatoriile pentru care cititi acest blog si sa va povestesc un pic cum am ajuns la Mongolia si China.
Anul trecut aveam planificata excursia in Mongolia, o tara la care visez de cand am citit ca are cei mai multi cai pe cap de locuitor ( raportul om ,cal-1 la 13) , tara hunilor si a tatarilor , tara lui Gingis-Han , omul care a adus faima acesteia si care a fost nominalizat pentru titlul de “Omul mileniumului” ; mai stiu ca Mongolia este numita si tara nomazilor pentru ca fiecare mongol este un nomad in inima….si cum si mie imi ard calcaiele sa plec sa cutreier lumea ca un nomad , mi-am spus , “de ce nu Mongolia” ? …si nu am renuntat la acest vis niciodata!
Pentru oamenii devotati unei viziuni, visul nu se termina niciodata ; un paragraf din Biblie spune ca : “atunci cand nu exista o viziune , oamenii mor” ; cand renuntam la un vis , chiar daca nu murim fizic , sufletul nostru( energia si spiritul nostru) sufera si poate fi ranit mortal.
Peste cateva zile imi voi indeplini visul , dar sa va spun si cum:
Am inceput sa caut mijlocul de a ajunge in Mongolia si am aflat ca sunt 3 : sosea, cale ferata si avion ; primele 2 eliminate din start datorita timpului scurt avut la dispozitie ( daca as fi fost student cu siguranta nu as fi ratat o aventura terestra). Am inceput sa caut linii aeriene care zboara in Ulan –Bator ( capitala Mongoliei) si , surpriza, nu exista decat una : “Aeroflot”-liniile aeriene rusesti. Nu-mi imaginam ca un Air-France ,KLM sau alti giganti aerieni europeni sa nu atinga Mongolia, dar , bine ca este una mi-am spus ; intru pe site-ul lor si primul pret 2200 euro…am crezut ca nu vad bine si e un zero in plus( sau poate tariful este in ruble…) . Dupa alte cateva cautari ajung la cel mai mic tarif : 1800 euro- in viata mea n-am platit atitia bani pe un avion si nu vroiam sa accept asa ceva- inca cateva sondaje la agentii de ticketing si mi se confirma pretul aberant – nu zboara decat Aeroflotul acolo, doar de 2-3 ori pe saptamana si fiind aglomerat, pretul este si el piperat.
Nu , nu pot sa-mi abandonez visul de a ajunge in tara zecilor de milioane de cai , si incerc variante – cine mai zboara in Mongolia? , prin ce tara sa ajung in Mongolia? Dupa cateva raspunsuri negative ajung la China- da, din China se zboara in Mongolia , si Air China si Air Mongolia ( chiar exista linii aeriene mongoleze ! ),dar, inainte de a cere oferta m-am uitat pe harta sa vad cat de departe este Ulan-Bator de Beijing- 2500 de kilometri …bingo ! trebuie sa existe tren ( stiam si de trans-Siberianul care uneste Moscova de Beijing , via Ulan-Bator) intre capitale …si dupa cateva “www” –uri si forumuri am descoperit metoda ideala de a ajunge in Mongolia-prin China : cu trenul –ieftin si palpitant !
Oferte Bucuresti-Beijing ?—“fara numar, fara numar “- majoritatea companiile aeriene europene zboara in capitala noii puteri mondiale , iar preturile sunt pe masura concurentei acerbe -500-600 euro .
Cateva zile de sondaje si am ales …liniile aeriene ucrainiene …?... da, si ele zboara si avantajul mare este ca , la intoarcere, am 12 ore ziua timp sa vizitez Kiev-ul intre cele doua avioane . Deci, cu 600-700 euro , si cu mai multa distractie ajung in Mongolia !
Multi veti spune ca am avut “sansa” , dar stiti ca eu nu cred in asa ceva , pentru mine nu exista noroc ….norocul si-l face omul si la fel si ghinionul ! optimismul din mine imi spune ca , norocul sta in puterea omului , si daca gandesti pozitiv nu poti sa atragi decat intamplari pozitive . Sunt recunoscut printre prieteni ca , cu ultimii bani pe care i-as mai avea , mi-as cumpara un portofel … ☺
Dar , trebuie sa va povestesc una din povestile mele preferate despre optimism - cineva care ma bate la acest capitol :
A fost odata ,nu demult , intr-un parc , unde s-au intalnesc doi oameni mai in varsta- un domn si o doamna ; dupa cateva minute de conversatie si socializare, doamna il priveste ,fix in ochii ,foarte profund si cu multa insistenta; jenat domnul o intreaba ce s-a intamplat – doamna ii raspund prompt ca dumnealui seamana perfect cu cel de-al treilea sot al ei- “acelasi fizic, aceleasi gesturi, acelesi idei , aceiasi voce, etc…sunteti identic cu el ! “ afirma hotarata doamna. Domnul curios o intreaba – “de cate ori ati fost dumneavoastra casatorita ? “ . doamna ii raspunde linistita si stapana pe ea –“ de doua ori ! ….“ ☺ ….asta da optimism ! ….
Dar sa revin la destinatia noastra : vom fi obligati sa vizitam si China si desi stiu ca este o tara “grea” si necesita multa pregatire si timp , vom incerca sa vedem macar cu “ce se mananca” si poate intr-o zi ne vom intoarce aici sa o disecam mai bine.
Precum stiti nu am un program pe zile si totul va fi spontan , dar voi incerca ,ca destinatia principala sa fie Mongolia , iar China sa o “servim ” ca desert – iar ca bonus avem Kievul pentru o zi intreaga.
Vreau sa va reamintesc ca m-as bucura sa trimiteti tuturor prietenilor, vecinilor, rudelor, colegilor de serviciu , etc. acest jurnal , iar eu promit ca voi incerca sa nu dezamagesc pe nimeni .
Va urez din inima “lectura placuta” pentru urmatoarele zile si va multumesc pentru increderea acordata !
Cu multa caldura, Costin