Buenos dias!

Parcul Manuel Antonio- deja m-am obisnuit cu minunatiile in Costa Rica si nu mai trebuie sa spun ca este “raiul pe Pamant” , dar acest parc are o caracteristica unica – imbina perfect frumuseta , bogatia, culoarea junglei cu plaja, nisipul si apa albastruie a oceanului ; si mai are o caracteristica : mii de turisti – este una din destinatiile de top din Costa Rica si la intrarea in parc zici ca esti in China – o masa de oameni ….dar spre deosebire de China unde majoritatea sunt localnici , aici majoritatea sunt turisti ( si din ei majoritatea americani) ; ce e interesant aici , exista copaci care sunt otravitori( nu am retinut numele lor)  si pe langa serpi , soparle( sau iguane uriase) mai exista si broaste otravitoare …probabil Dumnezeu i-a trimis pe toti sa apere “raiul” de  interventia omului.

N-am stat decat cateva ore in acest minunat parc si apoi mi-am continuat drumul pe coasta de vest de-a lungul tarmului unde am trecut prin cateva statiuni renumite -aici le-am multumit minunatelor “colectivos” care  au trecut prin toate statiunile si au dus si au luat localnici si turisti de peste tot ; astfel am putut sa vad si eu statiunile ( macar din autobuz) . Una din cele mai in voga statiuni din Costa Rica este Jaco , dar tovarasii intalniti de mine in hosteluri si care au trecut pe acolo au spus ca e plin de prostitutie , droguri ( dar droguri adevarate nu marihuana ce se fumeaza in hosteluri) , aglomeratie, preturi mari si hoti- probabil pentru primele doua merg unii turisti acolo!

Seara am ajuns intr-un oras care ,contrar aparentelor ,m-a incantat prin conservatorismul si linistea pe care am gasit-o acolo; Liberia, este unul din orasele mari  din Costa Rica si care are cel de-al doilea aeroport international din tara ; aici aterizeaza zilnic zeci de avioane din Europa si cele doua Americi ( in special din SUA) , si este o baza de plecare a turistilor spre statiunile de la  Atlantic . Costa Rica este vizitata anual de peste  1,5  milioane de turisti – iar majoritatea turistilor vin in timpul sezonului uscat ( din decembrie pana in aprilie) , deci daca faceti socoteala si impartiri 1,5  milioane  de locuitori la 5 luni si la 150 de zile , veti vedea cati intra  zilnic si lunar in aceasta frumoasa tara.

I-am intrebat pe localnici cum este in sezonul ploios si mi-au raspuns -“totul e ud, ploua in fiecare zi , dar traim si atunci si ne bucuram de viata ”…pentru multi ar fi deprimant , dar  acesti “ticos”  stiu sa se bucure de “pura vida” chiar  si cand ploua. Incepand din aprilie -mai, turistii sunt din ce in ce mai putini , iar in perioada septembrie- noiembrie , nu vine nimeni pentru ca atunci  este rezervat pentru …uragane; de multe ori acestea distrug totul in calea lor si atunci localnicii o iau de la “zero”  .

Mi-ar fi placut sa vad in lume cat mai multe orase ca Liberia ,  care sa pastreze (si dupa ce se dezvolta)  linistea oraselelor micute , lipsa aglomeratiei , a poluarii, care sa nu atraga hotii si profitorii  si in care sa te poti plimba toata noaptea fara sa-ti pese ca te ataca cineva . Bravo Liberia , ai reusit sa-ti pastrezi frumusetea si dupa ce ai fost invadata de turisti si de consecintele prezentei acestora ; in loc sa plec dimineata la prima ora  , am ramas sa iau micul dejun pe o terasa in centru si sa ma bucur cateva clipe de farmecul acestui maiestos oras si sa admir “spectacolul strazii” oferit de “ticos”-ii si “ticas”-ii locali !

Costa Rica , aceasta “coasta bogata” este in contrast total cu experientele avute de celelalte tari din America Centrala, aceasta tara mereu a fost un sinonim al stabilitatii si al prosperitatii avand cea mai indelungata traditie democratica ( mereu au fost aici alegeri libere ) si fiind printre putinele tari din lume care nu are armata (prima tara din lume care a abolit existenta armatei - din 1948)- imaginati-va cati bani se economisesc din asta si merg spre educatie , sanatate , cultura,  infrastructura, etc – lucruri cu adevarat necesare intr-o tara ; ma intreb daca in Romania s-ar supune la vot ( referendum) renuntarea la armata , cati ar vota pentru !?!?!?!.....  Costaricanii (in comparatie cu vecinii din zona) au cel mai inalt nivel de educatie  ,rata de alfabetizare este cea ma inalta , serviciile sociale sunt cele mai dezvoltate  iar speranta de viata cea mai ridicata  .

O caracteristica a tarii este ecoturismul si orice turist care o viziteaza este surprins de cat de “prieteneasca” este aceasta tara cu mediul inconjurator ( am preluat si tradus o expresie din engleza “ecofriendly”)-  fiecare hotel separa deseurile , fiecare hotel are sistem de filtrare a apelor uzate , fiecare hotel foloseste detergentii “prietenosi” cu mediu si fiecare hotel recomanda prin zeci de afise sa utilizezi sistemele si metodele de protectie a mediului…si se pare ca toata lumea se conformeaza acestei situatii si astfel  tara a devenit “numarul 1” in lume ca “ecofriendly”.

In Costa Rica o dezvoltare fulminanta  a avut-o “tiroliana” si tara este plina de corzi intinse pe sute de metri , pe care plutesti deasupra padurilor si corpu-ti elibereaza adrenalina la maxim- sunt destui turisti care vin aici doar pentru adrenalina ,experimentand acest sport care dus la extrem poate fi chiar “excitant” …pentru mine nu a fost  o activitate  interesanta deoarece  dupa ce sari cu parasuta( sau bungee-jumping)  , nu te mai intereseaza astfel de sporturi ( sau ti se par “joaca de copil”)…plus ca mi-am facut si acasa ! :-))))

Surf, escaladari de munti, explorari ale bogatei flore si faune( din cele 161 de parcuri si rezerve  naturale) ,  scufundari,  rafting , tiroliana, sporturi nautice la ambele oceane , Costa Rica le are pe toate si pentru turistii activi aici e raiul !

Absenta razboaielor in aceasta tara, exporturile masive ( in special fructe) si turismul dezvoltat au dus la un nivelul de viata ridicat printre costaricani si rar o sa vezi aici familii sarace si care sa fie sub limita saraciei.

Costa Rica este o oaza a pacii si pentru a mentine aceasta pace , localnicii evita orice conflict ; rar vezi aici o cearta sau un conflict verbal  , si deseori ei spun “da” , chiar daca ar trebui sa spuna “nu” , iar cuvantul “poate” este inlocuit cu cuvantul “ nu stiu” – se spune  ca sunt “cultivati” prin scoli sa “quedar bien” ( sa lase o buna impresie) .

Majoritatea populatiei este metista ( amestec de spanioli cu indigeni)  , 3% este de culoare ( neagrii) ,  1% sunt chinezi ( veniti la munca , dar care continua mereu sa vina si sa se stableasca aici- mai ales din Taiwan) , si doar 1% sunt descendentii populatiei locale de acum sute de ani.

Interesant este ca tara are o pupulatie tanara, 30% din populatie este sub 15 ani, iar speranta de viata este de 76 de ani , una din cele mai mari din lume ( se pare ca , cubanezii sunt pe primul loc) .

Maine va mai povestesc cate ceva din istorie ( netumultuasa)  a tarii, partea culinara  a tarii ( desi eu am ramas, in continuare, fidel fructelor, pestelui si fructelor de mare ) si alte cateva mici curiozitati si , in sfarsit, vom trece frontiera ( eu deja am trecut-o) in misterioasa si fascinanta Nicaragua.

Aqi es una muy bonita pays !...hasta man’ana !