Buenos diaz !- este es un lugar maravilloso !
Dimineata la ora 6 ( deja m-am obisnuit cu sculatul cand se lumineaza) am luat o barca si plecand de la Drake , in nordul peninsulei Osa , am scurta drumul ajungand din nou aproape de “transamericana” , soseaua care te duce oriunde .
Ca intotdeauna , m-am lipit de o familie de canadieni ( adica erau doua femei , dar cred ca erau impreuna pentru ca tot timpul se mangaiau… :-) ) care mi-a recomandat “cea mai frumoasa statiune si plaja de pe coasta Atlanticului” –statiunea Uvita …si plaja cu acelasi nume ! Cativa americani in jungla mi-au povestit de statiunea “Dominical” , dar , canadiencele m-au convins ca acolo este prea turistic si imi garanteaza ele ca o sa-mi placa mai mult la Uvita –“este mai salbatic” …le-am ascultat si…am dormit in… pom !
Am mers pe mana lor ( imi plac mai mult canadienii decat americanii) si dupa 2 ore cu un “colectivos” , 20 de minute pe jos la 35 de garde ( si cu geanta dupa mine) bateam la poarta unui hostel aflat la cateva sute de metri de plaja …”mai avem un singur pat “ , mi-a raspuns o fata draguta de la receptie , “dar este in copac !” …am crezut ca glumeste , dar mi-a aratat copacul…intr-adevar era o cabanuta ( deschisa) construita in copac si acolo trei paturi acoperite cu plasa de tantari; parca in Australia sau Noua Zeelanda am mai vazut asa ceva , dar atunci am “prins “ pat pe pamant . dupa cateva minute de tur prin hostel , mi-am urcat bagajele pe terasa din copac , m-am schimbat ( oricine s-ar fi uitat in sus ar fi vazut cand ma schimb pentru ca terasa era deschisa) , si fuga in apa sa ma racoresc ….ca sa nu zic spal…
Aceiasi apa ca “ciorba” , dar aici erau valuri puternice care “albeau” apa ( se facea spuma cand se spargea valul) ; nu ma mai saturam sa ma balacesc si sa privesc surferi care se chinuiau sa se urce pe placa…ma gandeam ca trebuie sa ai multa rabdare pana inveti sa “mergi” si sa te bucuri cu adevarat de acest sport.
Peisajul era superb , ieseai din padurea de palmieri si intalneai o plaja “cat vezi cu ochii” , nisip alb si fin ( dar atat de fierbinte ca trebuia sa fugi pe el) , soarele stralucea ca la tropice , iar in dreapta un munte care parca statea de paza …si foarte putini oameni pe plaja ( da, stiu , oamenii destepti vin dimineata la plaja sa prinda ultravioletele !)
Simteam ca ma arde soarele ( fiind si apa foarte calda) , si facandu-mi-se si foame am plecat la hostel , m-am schimbat si am plecat sa-mi cumpar de mancare – dupa ora 7( cand se intuneca) , majoritatea celor cazati in hosteluri se apuca sa gateasca si vroiam si eu sa le fac “concurenta” ; am cumparat creveti proaspeti, un pachet de unt si am cautat malai ( sa le arat la americani ce n-au vazut nciodata !- mamaliga ) , dar nu exista asa ceva….am cumparat fidea de orez !
Am oprit la o taraba de pe drum si am umplut o plasa cu fructe :am uitat sa va spun ca in Costa Rica mananci cel mai bun ananas din lume , dulce , aromat si se topeste in gura …mmmmh, si acum salivez …si, ca intotdeauna , am mai luat un fruct de mango, unul de papaya , cateva portocale si un pepene galben ( asta se compara cu ce gasim si in Romania – numai ca in R trebuie sa mai astept vreo 6 luni) .
Fructele m-au saturat rapid si fiind abia ora 5 am decis sa mai fac o plimbare prin sat ( cam ca un sat arata localitatea asta ) si pe malul oceanului .
Am vazut aici cateva case care ar “da bine” in orice revista gen “Casa si Gradina” , probabil apartin americanilor pentru ca doar cateva erau populate , restul fiind cu poarta inchisa , dar ce m-a mirat a fost faptul ca putine aveau gard inalt si sarma ghimpata cum am vazut in alte parti , pana acum , in Panama si Costa Rica ….probabil aici sunt mai cinstiti localnicii sau este un loc mai retras si se cunosc toti intre ei.
La ora 6( dupa amiaza) eram pe malul oceanului si , incredibil , oceanul “mancase” mare parte din plaja …dupa cateva clipe am realizat ca oceanele “migreaza “ si revin odata la 12 ore ( fluxul si refluxul) .
Surferii erau acolo luptandu-se in continuare cu valurile si din cand in cand mai vedeai unul care “plutea” cateva secunde…am aflat apoi ca erau surferi “de mana a doua” sau incepatori si prefera acest loc pentru ca nu are curenti puternici ca in alta parte ( statiunea Dominical, aproape de Uvita, este renumita in lume pentru cele mai mari si cei mai puternici ,valuri , respectiv curenti) .
La ora 7 , cand afara se intunecase, m-am apucat sa prajesc ( in unt) crevetii si sa fac orezul …ma gandeam ca-i dau pe spate pe toti cu crevetii mei , dar pe langa mine toti erau mari bucatari ( surprinzator , mai mult baietii gateau) ; daca stai cateva zile la un hostel si privesti cum gatesc turistii , cu siguranta o sa inveti multe retete. Printre noi, baietii, era o venezueleanca care era angajata hostelului sa faca mancare si care vindea cu 3-4 dolari portia – in fiecare zi venea la ora 4-5 si pana seara la 7-8 facea cateva feluri – receptionera mi-a spus ca in ultimele 2 luni nu a facut niciodata aceiasi mancare si toata lumea cumpara …facuse salata ( cu de toate dar in principal de avocado) si un fel de tocanita cu vita …eu am ramas fidel fructelor de mare …mai ales ca erau facute de manuta mea ! – dar am fost smecher si i-am oferit sa guste din mancarea facuta de mine pentru ca stiam ca si ea imi va oferi…bingo ! – am gustat si eu din mancarea ei !
Pentru o clipa toata bucuria si entuziasmul meu au disparut instantaneu cand au aparut surferii …mama , ce bine aratau !!!!... bronzati , majoritatea cu fibra musculara pe ei , unii cu par lung , altii tatuaje , inele peste tot, multi cu de toate …si cel mai “tare” , emanand energie , buna dispozitie , neafectati de probleme, si povestind cu mult entuziasm cum au plutit si ce au invatat in ziua aia ….acum inteleg de ce calatoresc atatea fete singure ! ;-) …intr-adevar simti, pe moment , un sentiment de inferioritate ! ….noroc ca stiu povestea cu vacile si cisterna de lapte !:-) …sunt convins ca ei nu stiu sa calareasca ! J.. cu adevarat e fain sa faci surf , iti formeaza un trup superb si mai ales apa te incarca cu energie pozitiva…
La ora 9 seara( dupa ce fiecare a mancat) a inceput petrecerea …la fel ca in fiecare hostel , bere, un pic de marihuana, buna dispozitie , muzica faina si multe , multe povesti …calatorii, experiente , planuri prezente si viitoare ….la ora 11 eu eram in pat ( cine ma cunoaste stie ca singur !) si ma pregateam pentru o noua sculare la 4 dimineata pentru ca la 5 aveam autobus spre Parcul “Manuel Antonio” .
Si ca sa va delectati un pic , hostelul are site www.flutterbyhouse.com - mie imi este greu sa pun poze pentru ca internetul merge foarte greu !
Hasta man’ana amigos !
0 Comments:
Trimiteți un comentariu
<< Home