Hola amigos ,

Boquete- un orasel superb unde cu adevarat merita sa-ti traiesti batranetile( sau batranetea ca e una singura) ; mai mult de 10% din populatia orasului este formata din americani pensionari , si asta se vede in frumusetea  caselor si aranjamentul gradinilor din fata acestora( plus masinile din curtile rezidentilor americani sunt noi, curate si nelovite ).

Boguete este locul de plecare spre cel mai inalt munte din Panama unde se afla un vulcan inca activ; de fapt toata zona este formata din sol de origine vulcanica si de aceea aici se cultiva cea mai buna cafea din Panama; altitudinea aici este de 1500 metri si specialistii spun ca la aceasta altitudine creste cea mai buna cafea . Turistii vin in aceasta zona sa se bucure de aerul curat de munte , sa se plimbe , sa se balaceasca in cateva lacuri cu apa termala , sa viziteze cateva cascade , sa “cucereasca “ muntele si varful acestuia ( de unde dimineata la rasaritul soarelui ai o priveliste spre cele doua oceane), si sa viziteze plantatiile de cafea ( unde afli si tainele cultivarii si prelucrarii cafelei).

Dimineata am plecat sa vizitez o plantatie de cafea , care acum cativa ani a luat premiul 2 pentru cea mai buna cafea din Panama; aici am vazut pentru prima oara cum arata cafeaua cruda si am aflat ca de fapt este un fruct; seamana foarte mult cu ciresele  fiind verzi la inceput iar cand ajung la maturitate se inrosesc ( unele specii de cafea) sau se ingalbenesc ( alte specii) . Exact ca ciresul , are un sambure , inconjurat de fructul propriu-zis dar aici se foloseste samburele ( care devine bobul de cafea pe care il stim cu totii) .

Fructul de cafea este matur doar in sezonul uscat ( din noiembrie pana in martie ) si numai atunci se culeg si prelucreaza fructele- deci am nimerit la fix.

Plantatia pe care am vizitat-o este o plantatie de familie ( de cateva generatii) care se numeste “Royal” , nume care vine de la bunicii actualului proprietar care se numeau Rosalia si Albert ( daca am retinut eu bine) iar “Y” din mijloc este “si”; se intinde pe o suprafata de un acru ( parca aproximativ 2000 mp- dar corectati-ma daca nu este asa )si contine arbori de diferite varste – varsta medie a unui arbore de cafea este de 30-40 de ani , dar cea mai buna cafea (cele mai bune boabe ) o dau arborii tineri ( acestia incep sa produca incepand din al saselea an). Fiecare plantatie are si  o plantatie de puieti cu care  se reimprospateaza mereu arborii batrani .

Dupa ce se colecteza ( nu se poate decat manual pentru ca trebuiesc culese doar cele mature-rosii si planta produce timp de 5 luni mereu fructe) fructele rosii, acestea sunt introduse intr-o masina care le sparge , separand samburele de partea moale; dupa aceasta operatie , continutul total ( sambure + partea moale ) se lasa la macerat  30 de ore , timp in care aroma intra in sambure . Dupa exact 30 de ore , samburii se spala ( intr-o alta masina speciala ) , se selecteaza ( in functie de maturitatea – greutatea samburelui) si se pun la uscat timp de 3-4 luni; exact ca samburii de cirese sau visine , acestia sunt albi si dupa uscare se desprinde o pielita subtire ; in acest moment samburele de cafea este gata  depozitandu-se  in incaperi speciale lipsite de mirosuri sau umiditate si asteapta sa ia drumul magazinelor sau cafenelelor. Majoritatea plantatiilor de cafea din aceasta regiune , exporta cafeau in Japonia, Europa si Statele Unite , dar numai direct la cafenele pentru ca este o cafea mai scumpa si magazinele prefera ceva ieftin si in cantitate mare – plantatiile de aici nu produc cantitati industriale . bobul de cafea ajunge la destinatie( cafenele)  avand culoarea alba si doar inainte de consum acestea il prajesc , macina si prepara cafeau – aceasta este metoda folosita de majoritatea cafenelelor care se respecta in lume – asa face si “Cafeteca” din Brasov- cea mai buna cafea din Romania ! ;-) …si nu sunt platit pentru reclama …nu inca ! ;-) salutari lui Edu si Gabi ….si misterioasei lui sotii !

Interesant proces de preparare si desi nu sunt bautor de cafea, nu m-am putut abtine sa nu beau o cafea prajita, macinata si facuta pe loc…fara zahar… delicioasa !

Dupa jumatate de ceasca de cafea ( nu am putut bea mai mult , dar nevrand sa se simta jigniti proprietarii am aruncat cealalta jumatate – dar fara sa vada), am luat drumul unui izvor cu apa termala si mai mult de jumatate de ora mi-am  inmuiat si desfatat trupul cu caldura acesteia.

Din Boquete se poate ajunge pe varful muntelui ( vulcanului) , dar ai nevoie de 2 zile; este indicat sa fii dimineata la rasaritul soarelui pe varf ( exact ca pe Kilimanjaro) – sa innoptezi ( in cort) acolo sau sa urci noaptea ( 7 ore) - nu am timp de asta ( desi ar fi fost interesant)   .

Dupa pranz ( grabit si de evenimentele din Panama, si zvonurile ca s-ar putea extinde “rascoala” ) am plecat spre Costa Rica … si bine am facut ca la frontiera am aflat ca presedintele Panama a ordonat ca nici un strain sa nu mai intre in Panama pe cale terestra..

Maine va povestesc mai multe despre drum si intrarea in Costa Rica  !

Pana atunci Buona Noche !