Antananarivo…sau Tananarivo…sau Tana…o capitala pitoreasca, dar ca orice capitala mondiala ,aglomerata, poluata, un oras care nu este semnificativ pentru Madagascar.

Desi Madagascarul face parte geografic din continentul African ,malgasii sunt diferiti fata de populatia din Africa avand culoarea si fizionomia fetei mult diferite; par parca mai blanzi ca africani si sunt tare prietenosi. Chiar la iesire din aeroport un tanar foarte curat imbracat , cu maniere elegante si cu o voce blanda ne-a intrebat daca nu vrem sa ne duca cu masina pana in oras( aeroportul se afla la 12 kilometri de oras) si fara sa am nicio retinere( de obicei dureaza pana aleg taximetristul care sa ma duca undeva ) am urcat in masina lui si am inceput sa conversez cu el; din pacate engleza lui-dealtfel majoritatea malgasilor vorbesc o engleza compusa din maxim 20 de cuvinte-m-a facut sa ma las pe mana Danei care traducea intre mine si el in si din franceza. Daca vorbiti franceza , Madagascarul va fi la picioarele vostru, daca nu ,va veti chinui putin dar asta nu inseamna ca nu va veti descurca -franceza este usoara iar localnicii sunt expresivi…Ne-a intrebat daca nu vrem sa fie el ghidul nostru deoarece are masina( am aflat dupa ca era masina firmei unde lucreaza) si ne poate duce unde vrem noi ; i-am zis ca il vom suna imediat ce ne vom plictisi de capitala si apoi vom hotara unde plecam. Mereu cand mergeti intr-o tara indepartata incercati sa va cumparati o cartele de telefon mobil locala cu care puteti sa sunati in tara respectiva si deasemenea puteti fi si sunat( inclusiv din Romania si este mult mai ieftin); a fost interesant ca am cumparat si un telefon mobil nou-nout cu doar 8 euro si pare destul de bun ( este si de firma –Alcatel). Hotelul nostru se afla exact in centrul orasului , langa ambasada S.U.A. , este detinut de un chinez( se si numeste Shanghai-Hotel) , are internet gratuit, are un restaurant cu mancare tare buna (chinezesc evident-spre disperarea Danei)este curat si costa si putin -15 euro camera de 2 persoane pe noapte.

N-am stat prea mult sa inspectam hotelul,ne-am dus bagajele in camera si ne-am decis sa ne facem o parere asupra orasului si sa facem planul pentru urmatoarele zile.

Unul din obiectivele turistice, care nu are voie sa lipseasca din agenda niciunui turist ,este palatul Rova , construit pe cel mai inalt deal din oras (sunt cateva dealuri in Tana si asta face ca orasul sa fie original) si unde este indicat sa ajungi cu un taxi pentru ca inapoi sa faci o plimbare pe jos pana in centru ( este ideal sa-ti dezmortesti picioarele dupa 13 ore de avion). Acum 10 ani un incendiu a distrus aproape complet palatul( care era construit in mare parte din lemn) dar se lucreaza intens la reconstructia lui si foarte curand va fi exact ca inainte. Malgasii iubesc acest palat deoarece il considera un simbol, fiind construit de regii Dinastiei Merina, care au reusit sa uneasca Madagascarul in anii 1900.

La intrarea in palat erau cativa “ghizi” care s-au lipit de noi si au inceput intr-o engleza primitiva sa ne explice istoria palatului; cand au observat ca Dana vorbeste franceza m-au parasit pe mine si engleza si au inceput conversatia cu Dana , eu parca neexistand; stiam ca ne vor cere bani la sfarsit si i-am intrebat cat ne costa dar ne-au lasat pe noi sa dam cat vrem( normal ca au cerut mai mult decat le-am dat si au avut noroc cu Dana care a fost mai darnica decat mine cu ei).

Acestia ne-au explicat ca locul pe care se afla acum orasul a fost populat acum mii de ani de triburile Vazimba ( triburi de pigmei) care au fost cucerite de primul rege din dinastia Merina care a intemeiat orasul dandu-I numele de Antananarivo-“orasul celor 1000 de razboinici”-datorita faptului ca au luptat 1000 de soldati. Pana in anul 1860, localnicii isi construiau cladirile exclusiv din lemn deoarece considerau ca piatra este un element mort si numai lemnul este cel care este viu si poate rezista in timp si mai ales este cel care le poate oferi adapost mai sigur; odata cu sosirea mai multor misionari crestini care le-au explicat ca nu are nici o logica gandirea lor , s-a inceput folosirea pietrei ca material de constructie… deci nu vei gasi in toata capitala nici o cladire mai veche de 150 de ani din piatra.

Merita sa inconjori gradina palatului si sa privesti panorama superba a orasului care se intinde pe mai multe dealuri si sa admiri centrul orasului in care se afla un lac (Anosy) in mijlocul caruia se gaseste un monument gigantic dedicat tuturor malgasilor morti in cel dintai razboi mondial. La cateva sute de metri de palat se gaseste muzeul Andafivaratra, unde in trecut isi avea resedinta primul ministrul iar acum se afla obiecte vechi de sute de ani care te “plimba“ virtual prin istoria acestui popor .Coborand spre centru orasului vei intalni o superba catedrala , care a fost construita pe locul unde acum sute de ani regina Ranavalona obisnuia sa omoare pe toti localnicii care se crestinizau.

Pana in centrul orasului ( mai exact lacul Anosy) mai ai de strabatut stradute inguste dar cochete ,curate, pline de buticuri de toate felurile in care cu greu te poti abtine sa nu cumperi( singurul argument a fost ca suntem in prima zi si avem tot timpul pentru cumparaturi), intalnesti localnici prietenosi care-ti zambesc deoarece esti diferit de ei si ciudat nu vezi foarte multi turisti ca in alte capitale mondiale; pot sa afirm deja din prima zi ca Madagascarul nu este o destinatie turistica dar nu m-as mira in cativa ani sa fie printre locurile favorite de vacanta( si nu ma refer numai la capitala care v-am spus nu este semnificativa).

Odata ajuns in centrul orasului incepe agitatia specifica unei metropole( se poate numi asa deoarece are peste 3 milioane de locuitori); daca pentru Shakespeare, toata lumea era o scena , pentru centrul Antananarivo-ului toata lumea este o piata in care se vinde tot ce-ti poti imagina plus multe alte lucruri la care nici nu visezi… este un furnicar de vanzatori ,stabili sau ambulanti, linistiti sau galagiosi, insistenti sau pasnici, care fac un corp comun cu cei care alearga dupa chilipiruri, cu cei cauta ceva anume, sau cu cei care doar sunt curiosi sa vada ce mai este nou “pe piata”…este un spectacol al strazii pe care merita sa-l vezi …sau mai bine zis sa-l traiesti “live”…prima conditie este sa visezi…aceasta este accesibila tuturor , este gratuita…apoi cu insistenta si rabdare iti poti trai visele asa cum fac eu acum( nu sunt deacord cu cei care pun asta pe noroc-nu exista noroc, tuturor Dumnezeu ne da acelasi “noroc”, depinde cum stim noi sa-l speculam si sa-i dam valoare).

Pentru cine ma cunoaste stie ca nu m-am putut abtine sa nu cumpar nimic , sau mai bine as reformula si as spune ca era atat de tentant incat era imposibil sa te abtii si pot sa afirm ca am inceput bine capitolul de shopping in Madagascar; problema este ca trebuie sa le car cu mine inca 12 zile si alta problema si mai mare este ca ne-am luat astazi bilete de avion spre cateva destinatii renumite si pe bilet este specificat la capitolul bagaj:” 20 kilograme”…

Inca ceva foarte important pentru cei care vreti sa calatoriti in Madagascar; daca intrati in tara cu liniile aeriene madagascareze (AirMadagascar) puteti cumpara bilete de avion in interiorul tarii cu aceiasi companie la jumatate de pret. AirMadagascar zboara din Paris dar eu nu am gasit bilet la data in care vroiam si in plus era mai scump decat Corsair; oricum merita sa zburati de la Paris cu AirMadagascar caci economisiti in interiorul tari ( si puteti cumpara toate biletele prin internet). Sunt cateva ponturi pe care nu ai de unde sa le stii dar sunt utile pentru cei care depasesc capitolul “vise”. A!, si daca veniti in Madagascar nu faceti ca mine doar 2 saptamani, veti pati la fel si o sa vedeti doar o mica parte din aceasta insula in care si 2 luni este putin.

Am hotarat ca o zi si jumatate este suficient pentru Tana, l-am sunat pe ghidul nostru si a doua zi la pranz am plecat spre sud unde am auzit ca sunt celebrele parcuri naturale in care sunt animalele acelea frumoase vazute de mine si Mario in poze.