VIETNAM- nu cred ca exista om ( poate copiii) care sa nu asocieze aceasta tara cu razboiul: cand auzi Vietnam te duce gandul la luptele dintre americani si vietnamezi!...si acum se duc lupte in Vietnam intre americani si vietnamezi dar in domeniul negocierilor de preturi….ca si in razboiul de acum 40 de ani si acum tot vietnamezii ies invingatori, se pare ca ei nu pierd niciodata!...si de fapt niciodata nu pierde cel care vinde, stie pana unde poate merge si daca nu-I dai macar pretul respectiv, nu vinde! Degeaba ne amagim noi turistii ca am scos un pret bun, ei sunt cei care detin controlul!...
Am aterizat pe aeroportul din cel mai mare oras al Vietnamului, HCMC (fost Saigon) ,-care nu este capitala tarii ( aceasta este la Hanoi, in nord)-, un aeroport imens , modern ,cosmopolit si nu-ti vine sa crezi ca esti intr-o tara condusa de comunisti ; peste tot vezi steaguri cu secera si ciocanul si cu steau rosie…Caldura nu m-a inspaimantat ,venind dintr-un alt cuptor, am luat un taxi ( n-am riscat cu autobuzul, data viitoare!)si chiar cand am iesit din aeroport am ramas blocat sa vad mii de scutere, motorete, motociclete, biciclete toate parca lipite una de alta!...este ceva unic ,dar te inspaimanta acest furnicar care m-a urmarit pana la hotel!. Nu stiu care este secretul ca nu sunt accidente ,eu nu am vazut nici unul ,si curios nimeni nu respecta nici o regula, semafoarele sunt de décor, sa dea culoare strazilor si foarte des vezi motociclisti care intra pe contrasens si parca nici nu le pasa...
Este cel mai aglomerat si activ oras pe care l-am vazut eu vreodata, si daca ati citit care a fost ultimul oras vizitat de mine,Bagan-ul , am sarit de la o extrema la alta( sau am coborat, depinde cum interpretezi). De acum mi-am stabilit etaloanele: pe o scara de 1 la 10 in privinta aglomerarii si a vietii active ,la 10 este HCMC, iar la 1 Baganul; restul oraselor sunt intre!. Alt aspect care m-a socat a fost multimea de tarabe,tarabute,bucatarii ambulante ,masute improvizate, vanzatori mobili ,toate facand ca Bangkok-ul sa paleasca; si toate intr-o tara comunista, sau nu !, condusa de comunisti !
Mi-am aruncat rucsacul in camera de hotel( am ales un hotel mai scump ,15 euro , dar am internet in camera si camera are geam spre strada principala ,chiar in buricul orasului) si fara sa am rabdare m-am aruncat sa “gust” din placerile orasului.
Prima oprire , pe care nu poti sa o eviti datorita mirosurilor , a fost la un restaurant unde am mancat un “pad thai” mancarea rucsangiilor si bineinteles nelipsitele fructe de mare iar ca desert ce altceva decat fructe-proaspete si bune,… ca si mancarea…
Cu burta plina altcumva vezi viata si nu te mai ia de nas mirosul de gateala de peste tot si poti sa observi si alte aspecte interesante ale acestui oras cu o aglomeratie fara egal ( am auzit ca aici metru patrat de pamant este cat la Paris, si pot sa va garantez ca in curand il va depasi); Cu siguranta nu sunt singurul care a observat frumusetea vietnamezelor care pe langa originalitatea asiaticelor mai au si o finete aparte; e plin de turisti care vin aici pentru sex-turism si multi se indragostesc de vietnameze si nu mai pleaca fara ele. Si nu stiu daca ati observat dar cei mai frumosi copii din lume sunt metisi …iar cele mai frumoase femei “metisele”…bine nu stiu daca “cei mai ” dar cu siguranta printre “cei mai” .
A!, si au un dar vietnamezele de a zambi asa frumos incat oricat de indraznet esti te “inmoaie”….stiu ele ca sunt frumoase si apreciate!
Am colindat pana seara tarziu pe strazile metropolei ,delectandu-ma cu spectacolul unic al strazii si am plecat la hotel cand toti comerciantii incepeau sa stranga si locul lor era luat de fetitele de strada , vulgare, insistente si toate cu acelasi text: “masaj, bum-bum”….si parca acestea nu mai erau atat de frumoase!!...
In camera de hotel m-a prins tehnologia si ore intregi am stat pe “Yahoo-mss” si nu reuseam sa “scap” desi nici pe scaun nu mai puteam sta…am facut greseala si am luat si camera “web” si toti ma rugau sa le arat pe geam ceva din “Vietnam”; nu am incercat inca dar cand voi descoperii ca se poate si vorbi pe net , voi avea numai nopti albe!
A doua zi dimineata dupa o papica buna ,am luat ghidul turistic si am selectat pe rand tot ce este interesant de vizitat in aceasta unica metropola.
Primul si cel mai vizitat obiectiv turistic din oras este muzeul razboiului din Vietnam 1965-1974 ,care vrea sa ramana o dovada de neuitat a acestui stupid razboi. Un muzeu miscator ,care ar trebui impachetat si dus sa fie expus in toate colturile lumii unde si astazi inca mai exista violenta; oricat de insensibil esti nu poti sa nu fii miscat si cred ca asa ar putea fii si cei care intretin flacara razboaielor . Un muzeu care desi ma asteptam sa fie mai mare( ca intindere este foarte mic) nu m-am asteptat sa ma “prinda” asa tare!
Apoi au urmat alte obiective mai mult sau mai putin interesante dar as aminti de Catedrala Notre Dame care este o copie fidela a celei din Paris, acoperita cu caramida rosie, cu doua turnulete , care parca stau de paza si avand ferestre rotunde. Nu am facut poze cu ea pentru ca am destule cu cea de la Paris : )…
Ce credeti ca am facut intre muzee?....da ati ghicit!...haleala!...multa si buna!...am vrut sa-mi fac curaj sa mananc niste carne de sarpe ( nu radeti se spune ca este gustoasa si hranitoare) si ma gandeam sa-I beau si sangele dar mirosul de la restaurantul respectiv m-a facut sa renunt si am ramas conservator fructelor de mare…am mancat si caracatita la gratar! Mi s-a facut frica sa mai incerc ceva gastronomic nou in Vietnam dupa ce am auzit ca mananca si carnea “celui mai bun prieten al omului” ….mi-l si imaginam pe Purmo al meu la ceaun …cu usturoi…De sobolani,reptile,broaste( pe care le-am si vazut gata de sacrificare!) mai auzisem dar asta a pus capac..…si uitandu-ma mai bine nu am vazut neam de caine in tot orasul!...
Ma uit in oglinda si am ochii oblici ca asiaticii de oboseala si maine ma scol la 5 sa vad adevarata viata si forfota de dimineata a localnicilor.
Dar hai sa va mai scriu cateva minute ca maine sigur o sa am alte curiozitati de scris.
Piata”Ben thanh Market” este locul unde puteti gasi tot ce vreti pe lumea asta la preturi negociabile ( si au o arta sa te faca sa te bucuri ca ai negociat la sange) si toate marcile renumite din lume ( dar doar cu numele pe ele); in jurul pietei numeroase tarabe cu majoritatea fructelor care cresc in Vietnam (si sunt multe credeti-ma!, nici eu nu am ajuns sa le gust pe toate ,dar sunt aproape!); intre ele restaurante pentru toate gusturile cu terase ca la Paris, numai ca aici te iau cu forta copii angajati de restaurante sa aduca clienti.
Nu stiu cati din voi stiu ca eu vorbesc limba esperanto, si nu stiu citi din voi stiti despre aceasta limba internationala( in multe tari din lume se vorbeste frecvent, sunt cluburi, se organizeaza congrese, intr-un cuvant este o limba activa) dar primele mele plecari prin 1990 in strainatate au fost datorita acestei limbi pe care intr-un timp eram foarte infocat sa o promovez. Esperantistii( cei care vorbesc aceasta limba ) m-au sustinut mereu in timpul primelor mele iesiri ( in Germania am lucrat in vacante pentru a face rost de bani la un esperantist care mai apoi a devenit unul din cei mai buni prieteni al mei) iar in seara asta m-am intalnit cu clubul esperantistilor din HCMC. Initial nu am vrut sa ma intalnesc dar tatal meu ( care este unul din cei mai vechi esperantisti din tara si el m-a implicat in invatarea acestei limbi care mi-a adus numai satisfactii) mi-a aranjat intalnirea iar cei de aici ma asteptau ca un oaspete de seama . Eu am lucrat un timp –ca voluntar- la centru mondial din Rotterdam(Olanda) si acolo mi-am perfectionat limba si am invatat multe din tainele miscarii esperantiste. A fost o intalnire senzational de placuta ( pt care ii multumesc tatalui, ) , cu oameni deosebiti de caldurosi, s-a creat o atmosfera atat de relaxanta incat am primit cateva invitatii sa merg sa mananc si sa dorm la cativa din ei; acum 15 ani asta as fi asteptat, neavand bani nici de covrigi!...si foarte des am innoptat si mancat la ei.Azi mi-am adus aminte ce mare lucru este sa poti comunica cu cineva fara sa fie discriminare lingvistica si sa te simti inferior unui vorbitor nativ de engleza si tare mult as face ceva pentru a renaste in Romania miscarea esperantista. Acum cativa ani(cand eram student) am fost Vice-Presedintele organizatiei de tineret din Romania dar din pacate m-au dat jos( pe buna dreptate) ca nu am facut mai nimic in tara( in timpul liber mai mult eram plecat in strainatate) ,dar incet , incet miscarea s-a stins, iar tatal meu care a fost foarte activ , s-a domolit si el din cauza virstei .Dupa intalnire m-au invitat la masa, si mi-au povestit lucruri interesante despre Vietnam,plecand seara tarziu cu un gust placut si cu o stima deosebita pt acesti esperantisti din HCMC care mi-au amintit ca am fost si suntem o familie adevarata ( familia vorbitorilor de esperanto) .Tot prin esperanto am ajuns sa aflu despre religia mea baha’I , o religie moderna despre care am amintit in tururile precedente iar cele doua miscari au multe puncte comune( in principal multe lucruri logice!)
Inainte de a merge la masa un esperantist m-a dus sa vad o nunta( un vecin )si am stat citeva minute si m-am bucurat de atmosfera de sarbatoare si bucurie din mijlocul noii familii…
Maine Vietnam "pe paine" din nou....